În loc să recicleze din ce în ce mai mult, unele primării de sector nu mai scot nici măcar un pet din gunoiul bucureștenilor, ci duc totul, amestecat, direct la groapa de gunoi.
Astfel crește poluarea. Sunt descurajați bucureștenii care colectau selectiv, atunci când văd că efortul lor e inutil și tot gunoiul ajunge, de-a valma, în același loc.
În plus, se înmulțesc și șansele să plătim penalități împovărătoare impuse de UE din cauză că nu ne respectăm angajamente de mediu.
Sistemul de deviere de la groapă a deșeurilor care pot fi reciclate n-a fost niciodată prea performant în București.
Guvernul s-a gândit să-i stimuleze dezvoltarea, prin ordonanța de urgență 133/2022, adoptată anul trecut, în septembrie.
Din păcate, în loc să încurajeze reciclarea, a blocat-o în unele sectoare.
Așa că acum unele sectoare fie duc tot gunoiul la groapă, fie îl adună și îl stochează prin hale, până când legea le va da o posibilitate să rezolve problema.
S-a stricat și sistemul șubred pe care-l aveam
Primăriile de sector sunt cele care trebuie să se ocupe de gunoi.
Ele încheie contracte cu firmele de salubrizare. În fiecare sector, lucrează altă firmă.
Este vorba despre:
- Romprest Service SA (în Sectorul 1),
- Supercom SA (în Sectorul 2),
- SD 3 Salubritate și Deszăpezire S3 SRL (firma primăriei, în Sectorul 3),
- Rosal Group SA (în Sectorul 4) și
- Salubrrzare Sector 5 SA (firma primăriei, în Sectorul 5)
- Urban SA (în Sectorul 6).
În mod normal, firmele de salubritate trebuie să colecteze gunoiul din sectoare și să le ducă la societăţi care să asigure sortarea și tratarea mecanică a deșeurilor.
Sortarea înseamnă selectarea, din deșeurile deja colectare separat de populație, a părților care pot fi reciclate.
Tratarea este selectarea materialelor care pot fi reciclate din marea masă a gunoiului pe care oamenii și firmele îl aruncă amestecat (resturi de alimente, cu ambalaje, textile etc).
Prin OUG 113/2022, Guvernul a decis că primăriile trebuie să organizeze proceduri competitive și să delege atât serviciile de depozitare a gunoiului, cât și pe cele de sortare și tratare.
Primăriile Capitalei au decis să înființeze Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor în Municipiul Bucureşti.
Iar aceasta urma să se ocupe de toate licitațiile, pentru toate sectoarele, în termen de 120 de zile, așa cum prevede OUG 113/2022.
Din păcate, ADI pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor n-a rezolvat, până la acest moment, decât chestiunea depozitării deșeurilor. Primăria Sectorului 1 a avut probleme, din cauză că i s-a anulat licitația. Dar între timp, s-a rezolvat.
În consecință, toate primăriile de sector duc gunoiul la groapa de la Vidra, administrată de SC Eco Sud SA.
Marea problemă este că – deși termenul de grație de 120 de zile prevăzut în OUG 133/2022 a expirat - ADI pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor n-a lansat licitații pentru sortarea și tratarea deșeurilor.
În plus, potrivit surselor Spotmedia.ro, s-ar putea să nu reușească să o facă nici măcar în următoarele două luni.
Așa că primăriile sunt acum în impas. Și fiecare trebuie să se descurce cum știe și cum poate. E o situație dezavantajoasă atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni.
Ce contează mai mult: sortarea sau tratarea gunoiului?
Surse din industria salubrizării ne-au ajutat să prezentăm un model de calcul, din care reiese importanța sortării și a tratării deșeurilor.
Să presupunem că din 100.000 de tone de gunoi - cât se strânge anual, ipotetic, dintr-un sector - 10.000 tone (adică 10%) e colectat selectiv. Restul de 90.000 tone sunt gunoi amestecat.
Cele 10.000 de tone trebuie sortate. Dacă aparatura e performantă, jumătate din cantitate se separă, se recuperează și devine material reciclabil (PET, carton, hârtie, sticlă, metal etc).
Încă 30% din gunoiul colectat selectiv (adică 3.000 de tone) devine RDF (deșeu rezidual valorificabil energetic). E vorba, spre exemplu, de resturi textile care ajung să fie arse în industria cimentului. Sunt mai ieftine decât alți combustibili. Și sunt, practic, materiale refolosite, așa că, până la un punct, ajută la reducerea poluării.
Iar restul de 20% din cantitatea de deșeuri colectate selectiv nu poate fi salvată și este dusă la groapă.
Pe scurt, din acea zecime a cantității totale de gunoi care fusese colectată selectiv s-a recuperat destul de mult.
Restul de 90% din cantitatea de gunoi (adică 90.000 tone de amestec) trebuie dus la tratare mecanică.
Din această cantitate totală - dacă firma care tratează are instalații performante - circa 10% devine material reciclabil (PET, carton, hârtie, sticlă, metal etc).
Încă 35% (adică 31.500 tone) de gunoi amestecat devine RDF.
Iar restul de 55% din cantitatea totală de gunoi amestecat nu mai e bună de nimic și se duce la groapă, pentru depozitare.
În mod evident, la sortare - unde se lucrează cu gunoi deja preselectat - gradul de recuperare al materialelor reciclabile e mai bun. Dar din cauză că sortăm puțin, de fapt, operațiunea care ne ajută să recuperăm cantități mai mari de materiale reutilizabile din gunoi este tratarea.
Or, unele primării din București mai sortează, încă, unele cantități mici de gunoi. Din informațiile culese de Spotmedia.ro din industrie, însă, operațiuni de tratare a gunoiului nu se mai fac nicăieri, momentan.
Iar asta înseamnă că cea mai mare parte a gunoiului produs în București ajunge, amestecat, direct la groapă de la Vidra, unde este îngropat.
Iată cum se descurcă mai multe primării din București cu deșeurile, în aceste zile.
Sectorul 1: Sute de tone de gunoi amestecat ajung zilnic la groapă
Primăria Sectorului 1 are contract delegare a serviciului de salubritate cu Romprest Service SA din anul 2008.
În 2013, s-a încheiat un protocol care prevede că Romprest se va ocupa și de sortare (va asigura relația cu firmele de sortare - n.red.).
Instituția condusă de Clotilde Armand invocă, însă, în procesul prin care vrea să rezilieze contractul cu Romprest că, în urma unui control, Curtea de Conturi a decis că acel protocol a fost încheiat cu încălcarea legii.
Și cum nu are altă delegare de serviciu, de pe 29.01.2023 (adică de duminica trecută) Primăria Sectorului 1 nu mai poate lucra cu RomWaste Solutions SRL, cu 3RGreen, cu Iridex Grup și cu Rebu pentru a face sortare și tratare.
RomWaste Service Solutions SRL a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că și-a suspendat activitatea de pe 29.01.2023.
Directorul adjunct al Romprest Service SA, Bogdan Adimi, a precizat – tot la solicitarea Spotmedia.ro – că de duminică firma duce întreaga cantitate de gunoi la depozitare, la Vidra.
Iată situația, în cifre.
Sectorul 1 produce, lunar, în medie, 8.000 – 9.000 tone de deșeuri.
O mică parte din această cantitate - adică gunoiul colectat separat de populație și firme - ajungea la sortare.
Dar cea mai mare parte a gunoiului, cel amestecat, ajungea la tratare mecanică.
Cea mai mare parte a tratării o asigura Rom Waste Solutions SA care trata circa 7.500 tone de gunoi lunar. Și 46% din această cantitate era deviată de la groapă. Și mergea spre reutilizare.
De pe 29 ianuarie încoace - fără sortare și fără tratare - cele peste 260 de tone de gunoi pe care Sectorul 1 le produce, în medie, în fiecare zi, se duc direct la groapa de la Vidra, administrată de Eco Sud SA.
Sectorul 2: Sortează, dar nu tratează. Cantitatea de gunoi deviată de la groapă e infimă
La solicitarea Spotmedia.ro, primăria condusă de Radu Mihaiu a transmis că Sectorul 2 produce, lunar, 10.100 de tone de gunoi.
Din această cantitate totală, 9.000 de tone e gunoi amestecat, iar 1.100 de tone e colectat separat.
Primăria Sectorului 2 are act adițional pentru sortare la contractul de delegare al serviciului de salubrizare încheiat cu Supercom SA. Așa că poate face, în continuare, sortare a deșeurilor și în condițiile prevăzute în OUG 133/2022.
În Sectorul 2, de operațiunile de sortare se ocupă Supercom, care are o stație proprie pentru această operațiune, la sediul din Gherghiței.
Acolo merg, lunar, cele 1.100 tone de gunoi colectat selectiv. La finalul operațiunilor de sortare, se aleg 900 kg de deșeuri care pot fi refolosite. Restul cantității merge la groapă.
Sectorul 2 nu face tratare de deșeuri. Așa că lunar ajung direct la groapă și cele 9.000 tone de gunoi colectat în amestec de la populație, instituții și agenți economici.
Cu alte cuvinte, din 10.100 tone de gunoi cât produce lunar, Sectorul 2 reușește să devieze de la groapă doar 0,9 tone.
Sectorul 3 adună pet-urile populației și nu știe unde să le ducă
Primăria Sectorului 3 a avut propria stație de sortare a deșeurilor, la Cățelu. Dar a închis-o Garda de Mediu în martie 2022, din cauză unor nereguli.
Ulterior, primăria condusă de Robert Negoiță a apelat la societăți externe pentru a face sortare.
Acum n-o mai poate face din cauză că legea îi interzice să contracteze servicii de sortare fără să delege, mai întâi, acest serviciu public. Și cu toate că a încercat, până acum n-a reușit să delege serviciul.
Robert Negoiță (PSD) n-a crezut niciodată că ADI pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor în Municipiul Bucureşti se va descurca singură cu toate licitațiile.
Așa că a încercat încă de toamna trecută să organizeze, la Primăria Sectorului 3, propria procedură competitivă pentru a-și selecta sortatori cărora să le delege acest serviciu public.
Consiliul Local al Sectorului 3 i-a respins, însă, vreme de circa 2 luni, proiectul de hotărâre care făcea posibilă organizarea procedurii de achiziție.
În cele din urmă, în cea mai recentă ședință a Consiliului Local al Sectorului 3, proiectul a ajuns din nou pe ordinea de zi.
Directorul Direcției Administrației Domeniului Public (DADP) Sector 3, Florin Manea, a declarat că nu există nicio șansă ca instituția să își reautorizeze propria stație de sortare, în următoarele 6 luni.
În consecință, Primăria Sectorului 3 stochează toate deșeurile colectate selectiv de populație și de la firme. Le-ar putea duce la groapă, dar nu vrea să o facă, din cauză că e ilegal (Art 7 din OG2/2021 spune că deșeurile colectate separat nu se pot duce la depozitare, ci doar la sortare - n.red.).
Așa că Primăria adună și stochează deșeurile reciclabile de la populație în locuri pe care Florin Manea nu a dorit să le dezvăluie. De altfel, legea prevede că aceste deșeuri trebuie duse la sortare, nu stocate, deci nici legalitatea acestei decizii nu e certă. Iar Primăria Sectorului 3 a mai primit amenzi din cauză că stoca gunoi în hale...
Primarul Robert Negoiță a insistat ca proiectul să fie votat, iar Primăria Sectorului 3 să înceapă selecția sortatorilor.
„Riscăm mult. Și spun «riscăm» doar așa, ca să fim solidari. Riscă acei colegi care nu vor vota. Și aceștia trebuie să ne spună: ce să facem cu acel munte de deșeuri reciclabile? Conform legii, nu avem variantă.
De aproape 2 luni tot punem proiectul pe ordinea de zi. Și l-ați tot căzut. Că vot împotrivă, că abținere...
Riscăm amenzi de la Garda de Mediu, riscăm ridicarea licenței, riscăm nenorociri. Ați avut atâta timp, aduceți amendamente, faceți ce vreți, dar haideți să rezolvăm problema!”, le-a spus Robert Negoiță consilierilor locali.
În cele din urmă, proiectul a fost adoptat, iar Primăria Sectorului 3 va încerca să își găsească propriii sortatori, în lunile următoare.
Până atunci va stoca pet-urile, sticlele și alte materiale colectate separat și va duce la depozitare gunoiul amestecat.
Sectorul 6, cote bune de reciclare în 2022. Acum duce gunoiul amestecat la groapă
Primăria condusă de Ciprian Ciucu a comunicat, la solicitarea Spotmedia.ro, că în anul 2022, Sectorul 6 a produs 130.619 tone de gunoi.
Fracția uscată (adică ambalajele și alte materiale colectate separat - n.red.) ajungea la sortare, la o stație deținută de Urban SA.
Restul gunoiului - cel amestecat - mergea la tratare, până duminică, 29 ianuarie 2023. De atunci - din cauză că Primăria Sectorului 6 nu are delegare de serviciu public pentru această activitate - gunoiul amestecat (adică cea mai mare parte din gunoiul din sector) este dus direct la depozitare, la groapa de la Vidra.
Primăria Sectorului 6 susține că în 2022, când a putut face și sortare și tratare, din cele 130.619 tone de gunoi produs, a reușit să separe 32.193 tone (24%) materiale reciclabile. În plus, a mai obținut 17,8% RDF. Și doar restul gunoiului - adică 58% din totalul colectat - a fost dus la Vidra, la depozitare.
Cu alte cuvinte, Primăria Sectorului 6 susține că a reușit, în 2022, să devieze de la depozitare aproape 42% din deșeurile pe care le-a produs.
Spotmedia.ro va reveni cu detalii și despre modul în care se ocupă de deșeuri celelalte primării din Capitală, dar și despre riscurile la care se expun oamenii și instituțiile, din cauză că - în loc să reciclăm mai mult - ajungem să ducem gunoiul direct la groapă, așa cum procedam în urmă cu câteva zeci de ani.
Unele dintre aceste riscuri țin de calitatea mediului și de sănătatea noastră, iar altele țin de amenzi usturătoare și proceduri de infringement.