În loc să fie reciclat măcar în parte, gunoiul pe care-l produc locuitorii Sectorului 1 va ajunge direct la groapă, de luni, 30 ianuarie. Iar stațiile care până acum sortau și tratau parte dintre deșeuri își vor suspenda activitatea.
Iată de ce s-a ajuns aici și de ce e rău pentru noi toți.
Drumul gunoiului: unde ajunge, din containere și ghene
Potrivit legislației europene și naționale, gunoiul pe care-l producem nu trebuie dus direct la groapă, în vederea depozitării.
El ar trebui mai întâi sortat și tratat, ca să aibă un impact mai mic asupra mediului. Iar parte din ce am aruncat să poată fi refolosit.
Iată cum funcționează sistemul și ce înseamnă fiecare operațiune.
Până nu demult, primăriile de sector aveau sarcina de a rezolva problema colectării gunoiului, a transportului, a sortării și tratării lui. Iar Primăria Generală trebuia să rezolve problema depozitării, la gropile de gunoi.
Pe scurt, asta înseamnă că firma de salubrizare ridică gunoiul (de la ghene și pubele, din curățenie stradală – n.red.) și îl duce la firmele de sortare și tratare. În Sectorul 1 sunt 3 astfel de firme: Rom Waste Solutions SA, 3RGreen SRL și Iridex Group.
În centrele lor, firmele realizează două procese.
Unul se numește sortare și înseamnă extragerea deșeurilor reciclabile din gunoiul colectat selectiv de oameni (și care reprezintă doar circa 5% din totalul gunoiului din sector).
Al doilea proces se numește tratare. Și înseamnă selectarea deșeurilor reciclabile din gunoiul amestecat pe care îl aruncă oamenii (și care reprezintă 95% din totalul gunoiului).
Ulterior, sortatorii duc deșeurile care nu se pot recicla la groapi de gunoi. La acest moment, primăriile din București depozitează gunoi doar la groapa de la Vidra, administrată de Eco Sud SA.
De regulă, firma care colectează gunoiul (în Sectorul 1 este vorba despre Romprest Service SA) era și cea care încheia contracte cu sortatorii, care să se ocupe de separarea părților reciclabile din masa de deșeuri.
În Sectorul 1 – pe fondul conflictului continuu dintre Clotilde Armand și Romprest – primăria s-a mai implicat și a mai atribuit contracte pentru sortare prin proceduri de negociere fără publicare, către Rebu, Rom Waste Solutions SA și 3RGreen SRL.
Ce s-a schimbat și de ce nu mai funcționează sistemul
În luna septembrie a anului trecut, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență 133/2022, cu scopul de a încuraja reciclarea.
Din păcate – pentru că nu a ținut cont de realitățile de teren - în unele zone a obținut contrariul. Iată de ce.
Ordonanța introduce noi prevederi în Legea Salubrizării a localităților 101/2006:
- „Este interzisă prestarea de către operatori a activităţilor de transfer, sortare, tratare şi/sau de eliminare, prin depozitare, a deşeurilor municipale fără contract de delegare încheiat cu unitatea administrativ-teritorială/sectorul municipiului Bucureşti de pe raza căreia/căruia provin deşeurile”
- „Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare”
- „Operatorii care prestează activitatea de colectare separată a deşeurilor municipale au obligaţia să transporte fracţiile colectate separat numai către operatorii staţiilor de transfer, operatorii staţiilor de sortare, operatorii instalaţiilor de tratare şi operatorii depozitelor de deşeuri care au contracte de delegare încheiate cu unităţile administrativ- teritoriale sau, după caz, cu sectoarele municipiului Bucureşti de pe raza cărora sunt colectate respectivele deşeuri”.
De la intrarea în vigoare a OUG 133/2022, autoritățile au avut la dispoziție 120 de zile să organizeze proceduri de atribuire și să rezolve problema.
În București, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor în Municipiul Bucureşti a organizat o procedură de atribuire pentru depozitarea gunoiului pentru toate cele 6 sectoare.
Pentru Sectoarele 2,3,4,5 și 6, procedurile au fost câștigate de Eco Sud.
Doar la Sectorul 1 au fost probleme. Pe lângă Eco Sud, a mai depus ofertă o firmă din Ploiești numită Vitalia, care administrează o groapă de gunoi la Boldești - Scăieni. Vitalia s-a oferit să depoziteze gunoiul bucureștenilor din Sectorul 1 la 116 euro/tona (în condițiile în care Eco Sud a oferit depozitare la 200 euro/tona), potrivit surselor spotmedia.ro.
Vitalia Ploiești a câștigat procedura. Dar Eco Sud a sesizat Consiliul Național de Soluționare a Contestanțiilor (CNSC). Și până la urmă, procedura respectivă a fost anulată.
Așa că – pentru câteva zile – Sectorul 1 a fost în pericol să nu mai aibă unde depozita gunoiul.
În cele din urmă, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor în Municipiul Bucureşti a lansat o nouă procedură pentru selectarea unei firme care să preia, pentru depozitare, gunoiul locuitorilor din Sectorul 1.
Termenul de depunere a ofertelor la această procedură este de 1 februarie, potrivit informațiilor spotmedia.ro.
În aceste condiții, legea îi permite Primăriei Sectorului 1 să facă și atribuiri directe, până la finalizarea procedurii competitive.
Iar Primăria Sectorului 1 a semnat vineri, pe 27 ianuarie, un contract de scurtă durată cu Eco Sud, care să-i primească gunoiul, în următoarele zile.
Rom Waste Solutions își suspendă acivitatea
În lipsa unui contract de delegare cu Primăria Sectorului 1, operatorul Rom Waste Solutions SA - care se ocupă cu sortarea și tratarea deșeurilor - anunță că, deși a investit consistent în utilaje performante, e nevoit să își suspende activitatea.
„Prin OUG 133/2022 se stabileste că, începand cu 29 ianuarie 2023, stațiile de sortare și tratare (chiar și cele private) nu pot continua să opereze în lipsa unor contracte încheiate direct cu Unitățile Administrativ Teritoriale (cu primăriile – n. red).
Așadar, stațiile de sortare și tratare care procesează deșeuri municipale, colectate separat sau în amestec, sunt obligate să își înceteze activitatea.
Stațiile de sortare și tratare care deservesc Bucureștiul procesează aproximativ 250.000 - 300.000 tone de deșeuri anual, o cantitate importanta, care reprezintă peste 30% din deșeul colectat separat și în amestec din București.
Așadar, o cantitate substanțială de deșeuri nu se mai reciclează și va ajunge să fie direct depozitată, fără operațiuni de sortare/tratare eficientă.
Rezultatul va fi neîndeplinirea țintelor de reciclare asumate de România și a obiectivelor pentru deviere de la depozitarea deșeurilor.
Iar neîndeplinirea obiectivelor de mediu atrage proceduri de infringement pentru România, cu consecințe financiare și economice substanțiale”, au transmis reprezentanții Rom Waste Solutions SA pentru spotmedia.ro.
În Sectorul 1 mai sunt doi sortatori: 3R Green SRL și Iridex Group. Dar fără contract de delegare a serviciului, nici aceștia nu mai pot sorta și/sau trata deșeuri legal, pentru Primăria Sectorului 1.
În cazul în care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor în Municipiul Bucureşti ar lansa o procedură competitivă pentru selectarea de sortatori, Primăria Sectorului 1 va putea da, prin încredințare directă, pe termen scurt, contracte către societăți de sortare (așa cum a procedat și cu contractul de depozitare la Eco Sud).
Dar până nu se lansează procedura competitivă, nici încredințările directe nu se pot face, potrivit surselor spotmedia.ro.
Romprest: Nu vom mai putea ridica tot gunoiul la timp. Și e ilegal să îl ducem direct la groapă
Romprest Service SA susține că - dacă va fi nevoită să ducă tot ce colectează la Eco Sud - vor fi întârzieri în ridicarea gunoiului.
„Până acum, am dus deșeurile la cei 3 sortatori. Mașinile au ajuns, au descărcat și au revenit pe traseu. Dacă mergem la Eco Sud, drumul e cu 20 de minute mai lung. În plus, la Eco Sud vin sortatorii și salubriștii din alte sectoare, deci vom sta la coadă. E logic să crească timpul în care putem interveni pentru prelarea gunoiului”, a declarat directorul asjunct al Romprest, Bogdan Adimi, contactat telefonic de spotmedia.ro.
În plus, Romprest Service SA susține că potrivit Legii 101/2006, îi este interzis să ducă la groapă:
- deșeurile reciclabile pe care cetățenii deja le-au colectat separat (sticlă, hârtie, plastic etc..._)
- deșeurile voluminoase, cum ar fi frigiderele, care trebuie duse la tratare (în vederea extragerii componentelor reciclabile).
Cum propun sortatorii să se rezolve problema
Rom Waste Solutions SRL - cel mai mare sortator din Sectorul 1 - a formulat și o serie de soluții pentru criza curentă. Iată-le:
- prelungirea perioadei tranzitorii (de 120 de zile -n.red.) mentionată în OUG 133/2022, care să permită continuarea contractelor de sortare și tratare în forma existentă (...) până la contractarea directă a activităților de sortare și tratare de către UAT
- interzicerea depozitării deșeurilor fără sortare și tratare mecanică în prealabil (în toate cazurile în care există astfel de capacități disponibile)
- eliminarea neclaritatilor și „portițelor” legislative, care permit, de fapt, depozitarea deșeurilor fără ca ele să fie într-adevăr sortate și tratate, în prealabil. Spre exemplu, în OUG 92/2021, tratarea este definită ca „operațiune de valorificare sau eliminare, inclusiv pregătire prealabilă a deșeului, înaintea elimnării/depozitării”. Practic, orice activitate poate fi considerată tratare (fără indicarea unor obiective clare – n.red.)
- controale la facilitățile de sortare și tratare ale căror capacități există doar pe hârtie și care, în realitate, nu asigură un grad rezonabil de recuperare a materialelor reciclabile din deșeuri
- stabilirea de indicatori de performanță pentru sortare și tratare, în contractele pe care UAT-urile (primăriile -n.red.) le vor încheia cu sortatorii. Și urmărirea realizării acestor indicatori.
spotmedia.ro va urmări situația și va reveni cu detalii despre cum va evolua situația din Sectorul 1. De asemenea, vom relata pe larg și despre situația din celelalte sectoare ale Capitalei.