Recensământ: Avem 89% români, 6% maghiari și 3,4% - rromi. Câți s-au declarat ortodocși și unde se vorbește cel mai mult romani

Recensământ: Avem 89% români, 6% maghiari și 3,4% - rromi. Câți s-au declarat ortodocși și unde se vorbește cel mai mult romani

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 s-au cules date şi despre etnia, limba maternă şi religia locuitorilor. Aceste informaţii s-au prelucrat pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.

Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 de persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formează populaţia rezidentă a României).

ADVERTISING

S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat rromi a fost de 569.500 persoane (3,4%).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt:

  • ucraineni (45.800 persoane),
  • germani (22.900 persoane)
  • turci (20.900 persoane).

Ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%).

De asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie rromă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Bucureşti şi 9,7% în judeţul Mureş.

ADVERTISING

Rromii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia, şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş–Severin (1.400 persoane).

Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) dar şi în Bucureşti (1.300 persoane).

Structura populaţiei după limba maternă

Structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel:

ADVERTISING
  • pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei,
  • în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă;
  • limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%,
  • limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

În Bucureşti şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş), iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

85% se declară ortodocşi

Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată.

Ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90% în Bucureşti şi 22 dinte judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu până la 99,2% în judeţul Olt.

În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).

Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare(16,9%) şi Bacău (17,3%).

În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată.

În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj - 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16% şi judeţul Harghita – 12,1%.

Vezi şi județele cu cei mai tineri locuitori și comunele minune care și-au triplat populația


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇