Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, consideră că România se confruntă cu o lipsă de modele, identificând ca una din probleme mesajele versurilor manelelor.
Întrebat luni, într-o conferință de presă susținută la Iași, ce ar trebui făcut ca, în locul manelelor, copiii şi tinerii să asculte alte genuri muzicale, ministrul Culturii a răspuns: „Nu sunt pentru manele, şi o spun public, nu pentru muzica în sine, ci pentru ceea ce reprezintă ea şi cam cu cine te învecinezi când asculţi manele. Orice se întâmplă artistic, chiar şi pseudo-artistic, nu poate fi interzis. Am depăşit acel fenomen. Tot ce putem noi face este să creştem copiii de aşa natură încât să nu se mai identifice cu tipul ăla de mesaj. Avem lipsă de modele”.
El a anunțat luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Iaşi, că a vorbit cu ministrul Educaţiei, Ligia Deca, să se găsească soluţii pentru a aduce cât mai mulţi elevi în sălile de spectacol de la teatru, operă sau la muzee, pentru ca, prin culturalizare, să nu se mai identifice cu mesajele din versurile manelelor.
„Am vorbit cu doamna Ligia Deca şi am rugat-o foarte mult să considere, în momentul în care face programele, obligativitatea mergerii la teatru, la operă, la muzeu. Copiii, după ce fac această vizită, să facă un eseu despre ceea ce au văzut, astfel încât să le creştem obiceiul de a face acest lucru. Acum este recomandat, foarte puţină lume se întâmplă să meargă pe la instituţii de cultură şi lucrurile nu pot merge bine în felul ăsta", a susţinut Romaşcanu.
În opinia sa, este nevoie de readucerea respectului faţă de meserii.
„A fost un sondaj în Bucureşti, acum câţiva ani de zile, şi 51% din copii au spus că şi-ar dori să fie, şi nu dau nume, dar un mare proprietar de club, de fotbal şi de terenuri. Noi, clasa politică, avem o problemă pentru că trebuie să furnizăm modele. Lumea academică trebuie să furnizeze modele adevărate. Trebuie să re-respectabilizăm meseriile care contează: profesorii să fie bine plătiţi, medicii încep să fie deja bine plătiţi, să poţi să arăţi într-o vreme în care totul, din păcate, totul e foarte material, că succesul în viaţă poate veni şi altfel decât repede", a spus Romaşcanu.
El a criticat și clasa politică din Iași, care nu își face treaba pentru a aloca un sediu pentru constricția Operei, astfel riscând să fie pierduți banii de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
„Constat că, din păcate, politica în Iaşi joacă un rol mai important decât ar trebui să joace cultura. Suntem în situaţia în care din cele opt proiecte pe care le putem finanţa prin acest contract de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, şapte au trimis deja toată documentaţia şi putem începe proiectarea.
Singurul pentru care nu s-a făcut niciun fel de pas înainte este Opera Naţională din Iaşi. Avem un director tânăr, implicat, dornic să facă treabă. Avem o echipă foarte bună pe plan local, avem o echipă foarte bună la nivelul ministerului, dar nu putem face nimic dacă nu se iese din această confruntare fără noimă politică", a subliniat ministrul Culturii.
Lucian Romaşcanu a arătat că pentru noul sediu al Operei Naţionale Române din Iaşi este nevoie, conform proiectului, de o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi, iar fostul său coleg din PSD, primarul Mihai Chirica, tot insistă să propună ca spațiu Cinematograful Trianon.
„Are o suprafaţă de o mie şi ceva de metri pătraţi amprentă la sol, plus până la 21.000 de metri o suprafaţă care conţine blocuri, parcuri. Adică, nu înţeleg, le dărâmăm pe alea ca să facem Operă? Probabil că nu. Din punctul nostru de vedere există un teren al Liceului Pavelcu, care este extrem de bine poziţionat lângă Teatrul Naţional şi care s-ar preta perfect pentru construcţia Operei.
Acolo, acel teren e format din două bucăţi. Una deja este în proprietatea Primăriei, iar cealaltă este în proprietatea unei companii private. Cu ceva sechestru, dar cu puţină, cum să spun eu, determinare din partea Primăriei, lucrurile se pot rezolva. Înţeleg că există corespondenţă de undeva din vara anului trecut din partea proprietarului terenului care este deschis la un schimb de terenuri. Este primul pas pe care l-am agreat astăzi cu domnul primar să intre în discuţie cu proprietarii acelui teren pentru a li se propune un schimb de terenuri pe care să se mute sechestrul DIICOT sau cine a pus sechestru acolo", a explicat ministrul Culturii.
Romaşcanu a menţionat că există şi o a treia opţiune, cea de expropriere în interes public a terenului respectiv.