Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, şi stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea au semnat un document prin care au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc ‘blestemat’ de Sfântul Ierarh Calinic.
Astfel, preoții și credincioșii care mai merg la slujbă în acea biserică vor fi blestemați cu caterisirea și afurisenia, potrivit „legământului cu blestem” semnat de cei doi.
„Hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia.
Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă”, se arată în documentul semnat de prelați.
Reacția BOR: E spre binele Mănăstirii Frăsinei
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună", pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere.
El a criticat însă limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever şi anacronic" din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.
"Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah", arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
El critică referirile la 'blestem', chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.
"Blestemul exprimă, în cazul de faţă, într-un limbaj sever şi anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de vieţuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, mai arată Vasile Bănescu.