Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat, vineri, primele date provizorii pentru cea mai recentă ediție a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor.
Acestea arată că populaţia rezidentă a României era de 19.053.800 de persoane, la finalul lui 2021, din care: 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin şi 9.941.200 (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent, din 2011, România a pierdut 1.067.800 de locuitori.
Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori.
Populația e tot mai îmbătrânită
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste).
Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 de persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021). Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).
”Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane). Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9,8, respectiv 7.700 locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%)”, arată datele INS.
Structura etnică şi confesională a populaţiei rezidente a României
Înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formează populaţia rezidentă a României).
S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%).
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%).
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală.
Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%.
S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici 0,9% din totalul populaţiei.
Structura populaţiei rezidente pe stări civile
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.495.500 bărbaţi şi 4.629.700 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior.
La RPL2021 erau analfabete 143.600 de persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Structura populaţiei după statutul activităţii curente
Populaţia activă este de 8.185.000 de persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).
Până la finalul lunii ianuarie 2023, aceşti indicatori vor fi diseminaţi şi la nivel de judeţ. Datele complete şi finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai a anului viitor şi până la finalul anului 2023.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfăşurat cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor.
Institutul Naţional de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulţumesc populaţiei României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acţiune s-a desfăşurat în condiţii optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic şi operaţional. Recensământul s-a bucurat şi de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum şi de cel al primăriilor.