Noua lege a minorităților naționale, adoptată în decembrie de către Rada Supremă a Ucrainei, nu aduce schimbările sperate de comunitatea românească în privința accesului la educație în limba maternă.
Marin Gherman, jurnalist din Cernăuți, care după invazia rusă s-a alăturat echipei Libertatea, spune că, practic, ca bază s-a luat tot legea din 2017, care nu permite copiilor de diverse etnii să studieze materiile în limbile lor, deși până atunci se putea.
Potrivit acestuia, se păstrează ideea de „cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă.
”Efectul va fi acela că limba română va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina”, a subliniat Marin Gherman.
Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, spera că această lege, recomandată și de Comisia de la Veneția, va introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană.
”Din păcate, noua lege a minorităților nu rezolvă această problemă, ci stipulează, la articolul 11, că învățământul este reglementat de legea educației din 2017. Altfel spus, drepturi mai multe nu vor fi oferite minorităților.
Mă întreb, așadar, de ce a mai fost scrisă și adoptată această lege? Ca să se constate că legislația care ne deranja este una corectă și corespunde cu normele europene? Era suficient și un comunicat de presă al autorităților în acest sens sau o declarație a premierului, și nu o lege adoptată cu mult fast, dar fără schimbări reale în sistemul de educație”, a precizat Marin Gherman.