De când Rusia a lansat invazia în Ucraina, Kremlinul a retras tot mai multe forțe din bazele sale din Europa de Nord, pentru a înlocui pierderile masive de pe frontul activ.
Nu mai puțin de 80% din soldații care erau staționați în bazele de la granițele cu statele baltice și sudul Finlandei au fost relocați în Ucraina, potrivit informațiilor obținute de Foreign Policy din trei surse oficiale din regiune.
„Retragerea pe care am văzut-o din aceste regiuni în ultimele 7 luni e masivă. Rusia a ținut să ne arate forța prin trupele de pe teren din coasta noastră timp de decenii și acum, pur și simplu, nu mai sunt”, a spus un oficial de rang înalt sub condiția anonimatului.
Parte din trupele retrase din această regiune erau din Armata a 6-a, care tocmai a fost zdrobită de contraofensiva ucraineană din Harkov.
În ce privește flota aeriană militară din nord, situația nu s-a schimbat, la fel și pe mare, unde tot ce are mai puternic Moscova a staționat la baza din Peninsula Kola.
Au fost observate, însă, mutări de echipamente militare, inclusiv sisteme antiaeriene și antirachetă, potrivit imaginilor din satelit obținute de presa finlandeza.
„Motivele sunt destul de simple. Multe forțe au fost folosite pentru a garanta suficientă putere de luptă la începutul invaziei în februarie. Cum pierderile Rusiei au fost mari, au trebuit să înlocuiască trupe și armament în timpul luptei”, a spus ministrul Apărării din Lituania, Arvydas Anusauskas.
El a subliniat că Moscova a retras trupe și din Kaliningrad pentru a le trimite în Ucraina. În mica enclavă care desparte Lituania de Polonia, Rusia avea în jur de 12.000 de trupe, în timp ce pe flancul baltic ținea în jur de 18.000 de trupe, dar și sute de tancuri și aparatură tactică și militară.
Acum, în cele două regiuni mai sunt cel mult 6.000 de soldați, din totalul de 30.000. Și ce e clar, după mobilizarea parțială ordonată de Putin, e că Moscova nu are acum trupe antrenate care să le ia locul.
Statele nord-baltice se întreabă acum dacă Rusia își va mai reconstitui și în cât timp forța militară de-a lungul flancului nord-estic al NATO, mai ales acum când Finlanda și Suedia sunt aproape intrate în Alianță (doar Turcia și Ungaria mai trebuie să ratifice tratatele de aderare).
„Aproape au trimis tot ce au avut în Ucraina. Amenințarea militară imediată pentru regiunea baltică este evident mică la acest moment, pentru că nu au soldați profesioniști la graniță. Dar asta nu înseamnă că pericolul a dispărut cu totul”, spune, precaut, Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului de Externe din Estonia.
„Rusia e extrem de periculoasă și nivelul acestui pericol depinde, pe termen lung, de rezultatul acestui război. Dacă obțin chiar și câteva teritorii din Ucraina, vor veni timpuri extrem de dificile pentru Europa”, a mai spus el.
De aceeași părere este și Jim Townsend, un expert militar la Centrul pentru Noua Securitate Americană și fost oficial în cadrul Departamentului de Stat al SUA.
„Astăzi, amenințarea Rusiei pentru statele baltice nu mai e ce era acum un an, pentru că s-au diminuat foarte mult forțele. Dar dacă ești un mic stat baltic, nu poți niciodată să lași garda jos doar pentru că Rusia are o perioadă mai proastă”, a spus el pentru publicația citată.
Noile dezvăluiri vin după cele ale Radio Europa Liberă, de la jumătatea lunii septembrie, potrivit cărora Rusia a trimis pe frontul din Ucraina și mii de soldați care erau dislocați în baze din Kârgâzstan și Tajikistan.
Ziua 218. Rusia înghite oficial mâine 4 regiuni ale Ucrainei