Primăria condusă de Robert Negoiță (PSD) a primit marți, pe 27 septembrie, acordul majorității consilierilor locali pentru a concesiona pentru 65 de ani Hala Laminor, în care a investit 80 de milioane de euro din banii cetățenilor.
Hala Laminor a fost ultima construcție de mari proporții din ansamblul industrial „Malaxa”. Concepută de arhitectul Horia Creangă (nepotul celebrului povestitor Ion Creangă), s-a finalizat în 1938.
A găzduit mai multe tipuri de activități industriale. Printre altele, s-au produs în hală țevi, dar și locomotive.
Primăria Sectorului 3 a cumpărat hala în 2014, la jumătatea primului mandat de primar al lui Robert Negoiță. Ulterior, primăria a anunțat că ar vrea să facă blocuri turn în perimetrul halei. N-a reușit.
În anii care au urmat, însă, primăria a tot investit în reabilitarea halei. Inițial, trebuia să devină science park, potrivit lui Robert Negoiță. Dar planurile s-au schimbat pe parcurs.
Primarul de sector a prezentat de mai multe ori, pe rețelele de socializare, stadiul lucrărilor. Și a susținut că prin acest proiect redă un spațiu industrial istoric comunității.
Din punct de vedere juridic, statutul halei este destul de încâlcit. Ea nu aparține primăriei de sector, ci unor companii deținute de Consiliul Local.
Mai exact, primăria a vândut hala uneia dintre companiile municipale de sector, numită Algorithm Construcții S3 SRL. Aceasta gestionează imobilul, dar are un drept de ipotecă înscris în favoarea unei alte companii a Sectorului 3, numită Administrare Active S3 SRL.
Administrare Active SRL este deținută în proporție de 99,99% de Consiliul Local al Sectorului 3. Iar restul de 0,01% aparţine Salubritate Deszăpezire Sector 3 SRL, o altă companie a sectorului.
În cele din urmă, a intervenit în combinație și a treia companie de sector, numită Smart Invest S3 SRL, care s-a asociat în proiect cu Algorithm Construcții S3 SRL.
Prin intermediul companiilor municipale, de-a lungul ultimilor ani, Primăria Sectorului 3 a investit (cu tot cu lucrările curente, deja bugetate - n.red.) în jur de 80 de milioane de euro (adică puțin peste 400 de milioane de lei) în consolidarea și reabilitarea Halei Laminor.
În cursul lunii iulie, însă, primarul Robert Negoiță le-a propus consilierilor locali să aprobe un studiu de fundamentare pentru concesionarea Halei Laminor unor firme private.
Motivul – se arată într-un studiu realizat de Deloitte la solicitarea Primăriei Sectorului 3 – este că pentru a finaliza hala și a o transforma în ceea ce Robert Negoiță numește „hub social” ar mai fi nevoie de încă 123 de milioane de euro (peste 600.000 de milioane de lei).
Cu alte cuvinte, cu toți banii pe care primăria i-a cheltuit deja, investiția n-ar fi ajuns nici măcar la jumătate încă!
În consecință, administrația lui Robert Negoiță vrea să concesioneze pentru nu mai puțin de 65 de ani Hala Laminor unor privați, care să facă investițiile necesare și să o pună în funcțiune. Negoiță vrea să mute acolo primăria, dar şi să existe spații pentru evenimente, cinematograf, magazine etc.
Problema este că modul în care primăria de sector vrea să facă această concesiune este păgubos pentru oamenii din banii cărora s-au cheltuit deja cei 80 de milioane de euro.
Potrivit grupului de consilieri locali USR - dacă se ține cont de anumiți indicatori - cum ar fi valoarea actualizată netă (VAN) - Primăria Sectorului 3 s-ar putea să recupereze, în cei 65 de ani în care concesionează hala, doar 15,1 milioane de euro din redevențe și taxe de proprietate.
În schimb, investitorul care va lua Hala Laminor în concesiune va putea – din anul 5 al contractului – să obțină profituri uriașe cuprinse între 3,5 milioane euro pe an și 11,1 milioane euro pe an.
Cu alte cuvinte, deși păguboasă pentru primăria de sector, concesionarea i-ar umple de bani pentru una sau chiar două generații pe patronii firmelor care vor administra hala.
Ce se întâmplă dacă dispar firmele primăriei, în următorii 65 de ani?
Consilierul local Eugen Matei (USR) a explicat pentru Spotmedia.ro că mai sunt și alte probleme legate de concesionare:
„În primul rând, e o problemă de sume. Dacă veți urmări documentația proiectului, veți descoperi că proiectul Halei Laminor a pornit cu un deviz de 9 milioane de euro. Nu ni s-a prezentat nicio situație justificativă prin care să se ajungă la 80 de milioane de euro.
În plus, privații care vor lua în concesiune vor avea de finalizat amenajarea interioară. Nu e clar de ce ar urma să coste aceste lucrări 123 de milioane de euro, așa cum se arată în proiectul de hotărâre. În comparație cu ce s-a făcut deja, nu mai e chiar atât de mult de lucru.
Există și alt tip de probleme. Vorbim despre o concesiune și nicăieri nu se menționează ce se întâmplă dacă una sau mai multe dintre societățile primăriei care dețin proprietatea Halei și a terenului intră în insolvență sau în faliment. Ce vom face într-o astfel de situație?
Nu putem susține un astfel de proiect. Vom cere ca el să îi fie retrimis inițiatorului”, a precizat Eugen Matei pentru Spotmedia.ro, în cursul după-amiezii de luni, 26 septembrie.
Cum a votat fiecare dintre consilierii locali. Cine a susținut concesionarea Halei Laminor
În cursul ședinței de Consiliu Local de marți, 27 septembrie, liderul grupului USR, Mihaela Văcaru, a propus ca proiectul să fie retrimis inițiatorului. Cu 9 voturi pentru, 6 împotrivă și 13 abțineri, propunerea a fost respinsă.
Iată cum a votat fiecare dintre consilierii locali care au luat parte la această secțiune a ședinței.
Au votat pentru retrimiterea proiectului la inițiator consilierii USR: Mihaela Văcaru, Nina Costea, Nicu Lucian, Eugen Matei, Lucian Judele, Augustin Szocs, Alina Pop, Sava Alexandru și Marin Dascălu.
S-au opus consilierii:
- de la Partidul București 2020 (înființat de Robert Negoiță): Adrian Marian Cocoș, Adrian Botîlcă și Mircea Sebeșan
- de la PNL: Alexandru Cristian Grozav
- de la PSD: Elian Ciobanu și Ion Maxim
S-au abținut (echivalentul unui vot negativ), următorii consilieri:
- de la PNL: Aldea Alexandru, Paul Gheorghe și Cătălin Moldoveanu
- de la PSD: Pavel Junghină, Elena Petrescu, Daniela Stan, Constantin Neagu, Marcel Marineață, Anda-Ioana Negoiță și Marius Vasile Niță
- de la PB 2020: Daniela Belu-Sima și Adriana Păunică
- de la PMP: Daniel Enăchescu
Ulterior, cu 19 voturi pentru, 9 împotrivă și nicio abținere, proiectul a fost adoptat.
Au votat împotriva proiectului consilierii locali USR.
Au votat în favoarea concesionării următorii consilieri:
- de la PSD: Pavel Junghină, Elena Petrescu, Daniela Stan, Elian Ciobanu, Daniela Belu-Sima, Marcel Marineață, Ion Maxim și Anda-Ioana Negoiță
- de la PNL: Paul Gheorghe, Constantin Neagu, Cristian Alexandru Grozav, Aldea Alexandru și Cătălin Moldoveanu
- de la PB 2020: Adrian Marian Cocoș, Adrian Botîlcă, Mircea Sebeșan și Adriana Păunică
- de la PMP: Daniel Enăchescu și Daniel Lupu
În consecință, primăria va putea începe organizarea procedurii de concesionare pe 65 de ani a Halei Laminor.
Până la acest moment, parte din Hala Laminor a fost închiriată unei firme numite Laminor Arena SRL. Potrivit portalului cu informații de business listăfirme.ro, societatea de deținută de Răzvan Alexandru Pelmuș (acționar și la firma care organizează Saga Festival) și de Mihai Vărzan, care - potrivit consilierei locale USR Mihaela Văcaru - a și lucrat pentru administrația Sectorului 3, la proiectul Halei Laminor.
Merită menționat și că - potrivit informațiilor prezentate de profit.ro - fratele primarului Robert Negoiță, Ionuț Negoiță, a cumpărat recent terenul din vecinătatea Halei Laminor (pe care s-a aflat fosta fabrică de țevi Tubinox) cu circa 10 milioane de euro.
Potrivit Profit.ro, tranzacția s-a făcut prin societatea Future Business Ideea SRL. Aceeași firmă care se ocupă cu prelucrarea datelor clienților și la parcul acvatic al familiei Negoiță.
Cum s-a decis concesionarea Parcului acvatic Pantelimon pentru 35 de ani
În iulie - atunci când a propus pentru prima oară concesionarea Halei Laminor - Robert Negoiță a cerut și concesionarea pentru 35 de ani a Parcului Acvatic Pantelimon.
Primăria Sectorului 3 plătit pentru a construi și dota parcul peste 29 de milioane de euro. Iar acum mai are nevoie de încă 1,5 milioane de euro pentru a cumpăra mobilier și dotări pentru spațiile interioare (cum ar fi aparatură de bucătărie - n.red) pentru a-l da în folosință.
Primăria a decis, însă, să îl concesioneze și pe acesta, din cauză că un studiu Sdk Solutions arată că exploatarea lui ar fi mai profitabilă dacă ar fi realizată de un privat.
Pe 14 iulie, cu 15 voturi pentru, 12 împotrivă și 1 abținere, proiectul a fost retrimis inițiatorului.
În ședința de pe 30 august, însă, cu 20 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, proiectul a fost adoptat.
În aceste condiții, Primăria Sectorului 3 urmează să concesioneze parcul acvatic pe care a cheltuit 29 de milioane de euro din bani publici unui privat care să îi achite - potrivit propunerii Sdk Solutions SRL - o redevență de numai 383.250 euro fără TVA pe an.
E o sumă care nu-i va permite primăriei să își recupereze investiția nici măcar până la finele celor 35 de ani în care o firmă va face profit de pe urma parcului acvatic construit din banii cetățenilor Sectorului 3!