- Raport: E puțin probabil ca Rusia să găsească suficiente forțe pentru a ajunge la o putere finală de peste 1.150.000 de soldați, așa cum prevede decretul semnat de președinte.
- Kremlinul și-a păstrat ținta de a schimba conducerea aleasă în mod democratic a Ucrainei și înlocuirea acesteia cu una impusă de Moscova.
- Medvedev: Ucraina poate dispărea de pe harta lumii.
- Joe Biden: Sunt mândru să anunț cea mai mare tranșă a noastră de asistență de securitate înregistrată până în prezent, aproximativ 2,98 miliarde USD, constând în arme și echipamente care vor fi furnizate Ucrainei.
- Vladimir Putin speră ca, odată cu venirea iernii, solidaritatea europeană să se deterioreze din cauza problemelor legate de prețul ridicat al gazelor.
După jumătate de an de război, sfârșitul nu e cunoscut de nimeni, nici chiar de Putin, cel care l-a declanșat și care, în orice moment, teoretic, ar putea să-l oprească.
Practic, e mult mai complicat. Liderul rus, deși invazia a fost o mare eroare, pentru a-și păstra puterea trebuie să meargă până la capăt, oricare ar fi acela.
Vladimir Putin a semnat, la o zi după ce s-au împlinit șase luni de când a dat ordinul de invazie, un decret prin care crește numărul soldaților activi (plătiți) cu 135.000, propunând să se ajungă la 1,15 milioane de militari. Armata rusă mai dispune de 900.000 de soldați în termen.
“Moscova caută să recupereze pierderile provocate de invadarea Ucrainei și să genereze noi forțe pentru a-și susține operațiunile din această țară”, se arată într-o analiză făcută de Institutul pentru Studiul Războiului.
“Anunțul reprezintă un obiectiv relativ modest, dar greu de atins, sugerând că Putin rămâne hotărât să evite mobilizarea generală. Este puțin probabil ca Rusia să găsească suficiente forțe pentru a ajunge la o putere finală de peste 1.150.000 de soldați, așa cum prevede decretul”, se mai arată în raportul publicat de experții americani.
“Din punct de vedere istoric, armata rusă nu și-a atins obiectivele de recrutare niciodată. Avea doar aproximativ 850.000 de militari în serviciu activ în 2022, înainte de invadarea Ucrainei, departe de ținta de peste un milion, impusă prin noul decret”, conform documentului citat.
Medvedev vorbește de lovituri de stat la Kiev
Decizia înseamnă și că războiul va continua pe termen nedefinit. Kremlinul și-a păstrat ținta de a schimba conducerea aleasă în mod democratic a Ucrainei și înlocuirea acesteia cu una impusă de Moscova.
Dmitri Medvedev, fost premier și președinte al Rusiei, a anunțat că nu exclude nici desfășurarea unei lovituri de stat la Kiev.
"Ucigașii ucraineni vor fi cu siguranță urmăriți penal pentru atrocitățile comise împotriva poporului Ucrainei și a Rusiei", Dmitri Medvedev, fost premier și președinte
Ucraina, ca stat, ar putea dispărea de pe hartă „ca urmare a evenimentelor care se desfășoară”, a scris vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, pe canalul său de Telegram, citat de agenția TASS.
„După lovitura de stat din 2014, Ucraina și-a pierdut independența și a căzut sub controlul direct al Occidentului, începând să creadă că NATO îi va garanta securitatea”, a mai menționat Medvedev.
„Ca urmare a tuturor evenimentelor actuale, Ucraina ar putea pierde ceea ce a mai rămas din suveranitatea sa și poate dispărea de pe harta lumii”, a adăugat politicianul.
Medvedev a mai spus că „ucigașii ucraineni vor fi cu siguranță urmăriți penal pentru atrocitățile comise împotriva poporului Ucrainei și a Rusiei”.
Conform declarațiilor acestuia, o nouă conducere impusă de Kremlin ar urma să anunțe încetarea operațiunilor, aceasta fiind una dintre variantele urmărite de Vladimir Putin.
Ca răspuns la decizia liderului rus de a continua războiul, Casa Albă a anunțat cel mai mare ajutor militar pentru Ucraina.
3 miliarde de dolari în arme și muniție pentru Ucraina
“Statele Unite ale Americii se angajează să sprijine poporul ucrainean în timp ce acesta continuă lupta pentru a-și apăra suveranitatea. Ca parte a acestui angajament, sunt mândru să anunț cea mai mare tranșă a noastră de asistență de securitate înregistrată până în prezent: aproximativ 2,98 miliarde USD, constând în arme și echipamente care vor fi furnizate prin Inițiativa de Asistență pentru Securitate. Acest lucru va permite Ucrainei să achiziționeze sisteme de apărare aeriană, sisteme de artilerie și muniție, sisteme aeriene fără pilot și radare pentru a se asigura că poate continua să se apere pe termen lung”, a anunțat Joe Biden în discursul său ținut cu ocazia sărbătoririi în Ucraina a Zilei Independenței.
“Știu că această zi este amară pentru mulți ucraineni, deoarece mii de oameni au fost uciși sau răniți, milioane au fost strămutate din casele lor și mulți alții au căzut victime ale atrocităților și atacurilor rusești. Dar șase luni de atacuri necruțătoare nu au făcut decât să întărească încrederea ucrainenilor în ei înșiși, în țara lor și în cei 31 de ani de independență”, a mai spus președintele american.
Iarna îl va salva sau îl va îngropa pe Putin?
Toate aceste decizii indică faptul că războiul va continua, iar SUA și NATO vor sprijini Ucraina pentru a reuși să respingă agresiunea rusă.
Vladimir Putin speră ca, odată cu venirea iernii, solidaritatea europeană să se deterioreze din cauza problemelor legate de prețul ridicat al gazelor.
El mizează pe proteste în statele UE și pe o epuizare a resurselor bugetare care susțin cheltuielile pentru plata combustibilului.
Dar exact cum s-a înșelat la începutul invaziei există o mare posibilitate să se înșele și acum.
Economiile liberale din UE sunt mult mai rezistente decât se aștepta Putin, iar adaptabilitatea lor e destul de ridicată.
Atâta vreme cât majoritatea cetățenilor europeni vor fi convinși că războiul început de Putin e unul nedrept, solidaritatea va rezista.
Mai mult, economia europeană oricum trecea printr-o perioadă de transformări. Începuse tranziția de la sursele convenționale de energie la cele regenerabile. Invazia lui Putin nu face decât să accelereze acest proces.
Războiul din Ucraina, o temă zilnică de discuții și îngrijorare pentru români
După jumătate de an de la începutul conflictului, 60% dintre cetățenii români urmăresc ce se întâmplă în Ucraina și tot atâția se tem și de un posibil atac al Rusiei și asupra țării noastre, se arată într-un sondaj realizat de IRES.
De asemenea, 17% dintre români cred că războiul va dura în jur de cinci ani, în timp ce 30% sunt de părere că ostilitățile vor lua sfârșit până la finalul acestui an, reiese din analiza sociologică citată.
O altă concluzie interesantă a sondajului este că războiul din Ucraina “a devenit parte a vieții cotidiene, unul din cinci români (21%) se informează despre conflictul din țara vecină prin discuții cu prietenii, iar 18% din cele cu familia”.