Bucureștiul ar avea mari probleme dacă ar fi nevoit astăzi să își alarmeze populația, în caz de atac antiaerian sau dezastre naturale.
Sirene există în oraș, dar nu toate funcționează. Aparțin mai multor instituții și parte din ele au fost amplasate „după ureche”. Așa că – deși banii pe sirene s-au cheltuit – alarmele s-ar putea să nu își facă treaba, la nevoie.
Înainte de pandemie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) făcea regulat exerciții de alarmare, iar mulți bucureșteni susțineau că sirenele nu se aud. Din păcate, nici măcar acele exerciții nu s-au mai organizat, în ultimii 2 ani.
Spotmedia.ro vă va spune pe larg, de astăzi, în ce situație se află sistemul de alarmare și cel de adăpostire a popuației din București.
Începem astăzi cu câteva date despre sistemul de alarmare a populației.
Pandemia a pus capăt exercițiilor de alarmare
Din 2017 și până în martie 2020, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a organizat, în prima zi de miercuri din fiecare lună, o acțiune care se numea „Miercurea Alarmelor”.
Era un exercițiu de alarmare în cadrul căruia porneau parte dintre sirenele din oraș. Iar uneori se transmiteau la televiziunea națională, în pauzele publicitare, mesaje de interes public, prin care li se explica oamenilor ce înseamnă fiecare tip de alarmă, în funcție de lungimea și frecvența sunetelor.
În București, exercițiile nu erau eficiente. Reporterul Spotmedia.ro a mers într-o astfel de zi de miercuri în mai multe locuri din oraș. Iar în unele zone aglomerate, cum ar fi Dristor, Unirii - Constituției și Arena Națională nu s-a auzit absolut niciun sunet de sirenă. Asta deși, în caz de calamitate, în acele zone din București numărul de persoane care ar trebui să audă alarmele ca să se poată adăposti este foarte mare!
Odată cu pandemia, din păcate, până și acele exercițiile de alarmare s-au oprit.
„Pe timpul strării de urgență și al stării de alertă, pentru a nu se induce o stare de neliniște în rândul populație și pentru direcționarea efortului instituțional în gestionarea situațiilor cauzate de pandemie, IGSU a dispus suspendarea desfășurării exercițiilor lunare de alarmare publică.
Ultimul antrenament exercițiu de alarmare publică s-a desfășurat în martie 2020”, a transmis IGSU, la solicitarea Spotmedia.ro.
Am întrebat și la primăriile de sector dacă ISU a făcut exerciții de alarmare în ultimii 2 ani. Primăriile sectoarelor 1,2,5 și 6 au transmis că, într-adevăr, exercițiile au fost sistate pe durata pandemiei. Primăria Sectorului 4 nu ne-a răspuns, până la data publicării acestui articol. Și - destul de curios - Primăria Sectorului 3 a transmis că - în ciuda poziției publice a ISU BIF - din informațiile sale exercițiile ar fi continuat și pe durata pandemiei, până în februarie 2022.
IGSU susține că va relua exercițiile de alarmare, dar încă nu e foarte clar când și cum.
„În funcție de evoluția situației din Ucraina, se va dispune de către factorii decizionali, reluarea antrenamentelor/ exercițiilor de alarmare publică (...)
La nivelul municipiului București, în luna mai 2022, este planificat exercițiul de alarmare publică, care va fi organizat de tipul «table top exercise» sau cu verficiarea fizică a sirenelor de alarmare, în funcție de dinamica situației din Ucraina”, a transmis IGSU la solicitarea Spotmedia.ro.
Nu putem decât să sperăm că, de această dacă, acțiunile ISU BIF vor fi mai vizibile, iar populația va afla și va învăța ce înseamnă alarmarea, cum se face și care este rolul ei.
Câte sirene avem și cum sunt amplasate în oraș. Cine le-a pus „după ureche”
Înainte de pandemie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis pentru reporterul Spotmedia.ro că, în București, există 453 de sirene de alarmare a populației.
Dintre ele, 340 de sirene se numesc „electrice”. Potrivit ISU BIF, ele sunt ale Primăriei Municipiului București (PMB), care are și datoria de a le întreține. Sunt de generație mai veche, din punct de vedere al tehnologiei. Sunt montate pe diverse clădiri din oraș, inclusiv pe blocuri.
Celelalte 93 de sirene se numesc „electronice”. Sunt mai moderne și se află în proprietatea primăriilor de sector, care trebuie să se ocupe de mentenanța lor.
Sirenele de alarmare a populației nu sunt amplasate uniform, pe toată suprafața Capitalei. Unele primării au mai multe, altele mai puține.
Iată cum spunea Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) în anul 2019:
Sectorul 1: 47 sirene electronice și 71 sirene electrice.
Sectorul 2: 11 sirene electronice și 62 sirene electrice
Sectorul 3: 3 sirene electronice și 71 sirene electrice
Sectorul 4: 25 sirene electronice și 30 sirene electrice
Sectorul 5: 1 sirenă electronică și 38 sirene electrice
Sectorul 6: 6 sirene electronice și 68 sirene electrice
Între timp, lucrurile s-au mai schimbat. La solicitarea Spotmedia.ro, Primăria Sectorului 1, spre exemplu, susține că are acum 67 de sirene electronice de alarmare, dar și o centrală. De asemenea, Primăria Sectorului 6 a transmis că, pe lângă cele 6 sirene electronice, deține și o centrală de alarmare.
Iar Primăria Sectorului 3 a transmis pentru Spotmedia.ro că, la acest moment, pe lângă cele 3 sirene electornice pe care le avea în 2019, a mai montat încă 5.
Sunt oare suficiente aceste sirene pentru a alarma, în timp real, întreaga populație din București, estimată oficial la peste 1,8 milioane de oameni? Cel mai probabilm nu sunt suficiente. Depinde, însă, cine și cum măsoară eficiența alarmelor.
Spre exemplu, în Sectorul 5 - condus de Cristian Popescu Piedone - există o singură alarmă electronică, montată pe o terasă a Hotelului Marriot. Are 600 W și emite sunete de 109dB . Primăria Sectorului 5 susține că „sirena electronică aflată în Calea 13 Septembrie (pe Hotelul Marriott - n.red.) asigură acustica necesară astfel încât fiecare locuitor al Sectorului 5 să poată auzi sunetul alarmelor”.
În schimb, în Sectorul 3, care are o suprafață cu numai 2 kilometri pătrați mai mare decât Sectorul 5, primăria lui Robert Negoiță are 8 sirene electronice, dintre care 3 au dublul puterii celei de la Marriott. Iar Sectorul 1 are nu mai puțin de 67 de sirene electronice. Chiar dacă au putere mai mică, oricum alarma s-ar auzi mult mai tare de la 67 de sirene decât de la una singura!
De fapt - ca să fie într-adevăr eficiente - aceste sirene ar trebui amplasate în baza unui studiu de audibilitate. Unele primării au făcut astfel de studii. Un exemplu e Primăria Sectorului 1. Alte primării n-au făcut, însă, niciun studiu.
IGSU a transmis, la solicitarea Spotmedia.ro, că a făcut verificări 2021 și a descoperit că:
„Echipamentele de alarmare publică care aparțin Primăriei Municipiului București și primăriilor sectoarelor 2,5 și 6 au fost amplasate fără a avea la bază studii de audibilitate necesare pentru identificarea, la nivelul Municipiului București și al sectoarelor acestuia, a soluțiilor de dimensionare a sistemului de înștiințare-alarmare existent, astfel încât echipamentele stabilite prin studiu să asigure o alarmare oportună, autentică și stabilă pentru populație”, a mai transmis IGSU, la solicitarea Spotmedia.ro.
Fragment din Ordinul MAI 1259/2006
În schimb, primăria condusă de Robert Negoiță a transmis pentru Spotmedia.ro că a făcut studiu de audibilitate (în baza unui contract de 40.000 de lei atribuit în 2019). Și a montat noile sirene electronice acolo unde au indicat specialiștii.
IGSU a mai transmis și că, în urma verificărilor din 2021, a constatat că „la nivelul sectoarelor 2,3 și 4 nu au fost încheiate contracte sau convenții pentru montarea, întreținerea și repararea mijloacelor de înștiințare-alarmare cu personal tehnic autorizat”.
În consecință, IGSU susține că, pentru diversele abateri constatate în 2021, i-a sancționat pe toți primarii, în afară de cel al Sectorului 1.
La solicitarea Spotmedia.ro, Primăriile Sectoarelor 2 și 3 au transmis că la acest moment au astfel de contracte de mentenață pentru sistemele de alarmare.
Primăria Sectorului 4 nu ne-a oferit nicio informație din cele solicitate, până la momentul publicării acestui articol.
Câte sirene funcționează și cum se dă alarma
Parte dintre sirene sunt legate între ele și integrate într-un sistem centralizat gestionat de ISU și de primării.
Această rețea de sirene poate fi acționată de angajații ISU printr-o simpla apăsare a unui buton. Acesta este cel mai eficiente sistem de alarmare. Pentru toate celelalte, cineva ar trebui să urce pe clădire și să dea manual alarma, la instrucțiunile autorităților.
Înainte de pandemie, în 2019, ISU BIF a transmis pentru reporterul Spotmedia.ro că nu mai puțin de 153 de sirene pot fi declanșate prin intermediul sistemului său centralizat. Pentru jurnaliștii de la Hotnews, reprezentanții ISU BIF au spus că în martie 2022 numărul sirenelor care pot fi acționate centralizat a ajuns la 187. Creșterea ar fi naturală, de vreme ce unele primării - cum ar fi cele din Sectorul 1 și Sectorul 3 - și-au mai instalat sirene, din 2019 încoace. În plus, parte dintre sirenele electrice au fost, probabil, integrate în sistem.
IGSU - instituția din care face parte ISU BIF - susține că monitorizează doar 98 de centrale electronice, prin sistemul său de comandă.
„În prezent, un număr de 98 de sirene de alarmare publică sunt în stare de operativitate. Acestea sunt monitorizate permanent prin intermediul centralei electronice de comandă care este interconectată în sistemul integrat de înștiințare-alarmare și care asigură funcții complexe de conectare, control și comandă”, se arată în răspunsul IGSU pentru Spotmedia.ro.
IGSU a mai transmis pentru Spotmedia.ro că toate cele 340 de sirene electrice ale Primăriai Capitalei sunt „în stare de operativitate”. Dar ele nu sunt contectate în sistemul integrat de alarmare și nu pot fi acționate central de angajații ISU.
Cu alte cuvinte, în cazul în care ar fi nevoie urgentă de alarmare, rolul lor ar fi marginal în alertarea în populației. Oricum, potrivit surselor Spotmedia.ro, parte dintre alarmele electronice sunt funcționale doar pe hârtie.
Un lucru e cert însă. La cum funcționa alarmarea înainte de pandemie și după 2 ani în care nu s-au mai făcut exerciții, șansele ca bucureștenii să fie averizați eficient în caz de atac aerian sau dezastru natural sunt destul de mici. Mai ales că zonele construite din oraș se extind, iar numărul sirenelor nu crește proporțional.
Iar fără noi studii de audibilitate oricum e greu de spus cât de eficiente sunt actualele sirene, în condițiile în care în apropierea lor se construiesc cartiere de blocuri înalte, care pot influența modul în care se răspândesc sunetele de alarmare.
În plus, pe lângă investiții și verificări ale sistemelor de alarmare, e mare nevoie și de campanii eficiente de informare și educație pentru populație. Fără ele, n-ar fi exclus ca până și bucureștenii care aud semnalele sonore ale sirenelor să se sperie și să nu înțeleagă ce să facă.
Vom reveni cu detalii despre ce e de făcut, în caz de alarmă aeriană sau de dezastru, dar și cu informații pe larg despre intrastructura de adăpostire a populației din București, în caz de dezastru.