Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului respectiv, cu amenzi în valoare totală de aproximativ 71 milioane de euro, în urma unei investigaţii declanşate în 2018.
„Consiliul Concurenţei a sancţionat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane de euro)”, anunţă autoritatea de concurenţă.
Companiile sanctionate sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 lei;
- PPTA, Belgia: 375.521 lei.
În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
"PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ", precizează Consiliul Concurenţei.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională”, mai precizează sursa citată.
Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.