Comisia Europeană a prezentat pe 2 februarie 2022 actul delegat suplimentar al Taxonomiei (Regulamentul UE 2020/852) privind activitățile economice sustenabile pentru mediu, care include gazul și nuclearul.
Decizia de a cataloga cele două surse de energie ca sustenabile lasă ușa larg deschisă pentru greenwashing din partea industriei combustibililor fosili. Până la această decizie au avut loc luni de discuții cu statele membre, timp în care au apărut și reacții din partea organizațiilor neguvernamentale de mediu și a altor instituții precum Banca Europeană de Investiții, care cereau să nu fie permisă finanțarea proiectelor de gaz și nuclear.
Zece țări UE pro-gaz au fost foarte vocale la masa discuțiilor. Pe de altă parte, Franța a făcut eforturi pentru ca energia nucleară să fie etichetată drept verde și a fost susținută de alte 11 state membre. Aceste două grupuri au convenit să-și susțină reciproc cererile de a obține atât gaz, cât și nuclear în text, astfel Comisia Europeană a făcut o concesie politică.
Investițiile private sunt o parte integrantă pentru ca Europa să devină continentul neutru climatic până în 2050.
În prezent taxonomia acoperă sectoare precum energia, silvicultura, industria manufacturieră, transportul și construcțiile, care generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră directe din Europa.
Clasificarea gazului fosil și a nuclearului ca „sustenabile” discreditează blocul european și regulamentul Comisiei Europene în fața investitorilor, mai ales că UE setează standardul global privind decarbonizarea activităților economice intens poluatoare.
Ce e taxonomia și cum ne afectează
Taxonomia este obligatorie doar pentru instituțiile financiare și pentru întreprinderile mari care întocmesc rapoarte de responsabilitate socială și care clasifică investițiile, activitățile sau produsele lor ca fiind durabile.
De asemenea, este și un ghid pentru statele membre care vor să facă doar investiții durabile, însă nu e obligatoriu.
Scopul taxonomiei era de a proteja investitorii și finanțele de „greenwashing”, însă acum reușește doar să îl aprobe din fază legislativă. Mai mult, taxonomia nu produce efecte juridice.
Astfel, companiile care vor să își pună centrale pe gaze o pot face, iar pe produsele lor va scrie în continuare „sustainable”, „climate-friendly” sau „carbon neutral”. Și până acum era destul de greu să ne dăm seama dacă un produs e cu adevărat prietenos cu mediul, acum va fi și mai greu.
Deși actul delegat prevede condiții stringente pentru investițiile care urmează să se realizeze pe gaz, cum ar fi limitarea emisiilor la 270 gCO2e/kWh pentru centralele bazate pe gazul fosil sau obligativitatea de a trece la gaze regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon până în 2035, drumul către neutralitate climatică va fi cu siguranță îngreunat.
Producătorii au undă verde să emită în continuare sute de milioane de tone de CO2 în noi centrale, în următorii 15 ani. În România, în prezent, emisiile la centralele pe gaze sunt în medie de 400 gCO2e/kWh și producem anual mii de GWh din gaze.
România va motiva viitoarele investiții prin această includere a gazului fosil pe lista activităților economice sustenabile. Se așteaptă adoptarea legii offshore și repornirea investițiilor pentru exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, dar și construirea mai multor centrale termice pe gaze în anii următori.
În acest context, tranziția energetică, care stagnează de cel puțin cinci ani, se va confrunta cu provocări mai mari ale decarbonizării, având în vedere că gazul este preferat în detrimentul surselor regenerabile.
Decidenții politici, împreună cu Ministerul Energiei, ar trebui să privească mai mult spre un viitor nepoluant, cu o tranziție care să fie realizată direct prin sursele regenerabile și în acordul cu legislația de mediu, mai ales că România dispune de un potențial tehnologic și natural ridicat pentru a genera energie verde.
Ambițiile pe care le-a setat CE odată cu publicarea taxonomiei în 2020 păreau să urmeze o cale ascendentă, menținând sub control sectoarele toxice pentru mediu și bunăstarea cetățenilor.
Din păcate, de la o taxonomie bazată pe știință, așa cum a fost propusă inițial, aceasta a devenit o taxonomie bazată pe decizii politice, având potențialul de a se întoarce ca un bumerang împotriva obiectivelor climatice pe care dorim să le atingem până în 2030, respectiv 2050.
Cele 27 de state membre au la dispoziție 4 luni pentru a discuta actul delegat, dar în final va fi decizia Parlamentului European de a invoca votul veto privind propunerea, fiind nevoie de o majoritate de 353 de europarlamentari.
Autor: Nicoleta Petrică, campaigner pe gaze fosile, Bankwatch România
