Comisia Europeană a propus miercuri reguli care să permită ca unele centrale pe gaze naturale şi centrale nucleare să fie etichetate drept investiţii verzi.
Bruxelles-ul încearcă de mai bine de un an să stabilească dacă gazele naturale şi energia nucleară ar trebui să fie etichetate drept verzi în taxonomia UE, un regulament care defineşte ce investiţii pot fi comercializate ca ecologice.
În regulile finale care au fost publicate miercuri, Comisia a confirmat planurile de a eticheta atât centralele pe gaze, cât şi centralele nucleare drept investiţii durabile, cu condiţia să îndeplinească anumite criterii.
"Sunt necesare investiţii private majore pentru ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Taxonomia UE are rolul de a ghida investiţiile private spre activităţi necesare pentru atingerea neutralităţii climatice. Taxonomia nu stabileşte dacă o anumită tehnologie va fi sau nu parte a energiilor utilizate de state membre. Obiectivul este accelerarea tranziţiei prin atragerea tuturor soluţiilor posibile astfel încât să ne ajute să atingem obiectivele climatice.
Luând în considerare expertiza ştiinţifică şi actualele progrese tehnologice, Comisia consideră că există un rol pentru investiţii private în gaze şi in activităţi nucleare pe durata tranziţiei. Activităţile selectate în domeniul gazelor şi în cel nuclear sunt în conformitate cu obiectivele climatice şi ecologice şi ne vor permite să accelerăm tranziţia de la activităţi mai poluante, precum producţia de cărbune, spre un viitor neutru din punct de vedere climatic, bazat în principal pe surse de energie regenerabilă", precizează Comisia Europeană.
După ce va fi tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi va fi adoptat formal de Colegiul comisarilor, textul propus de Comisia Europeană va fi transmis Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, iar ambele instituţii ar putea formula obiecţii. În lipsa modificărilor, Legea va intra în vigoare din ianuarie 2023.
Austria şi Luxemburg ameninţă cu acţiuni în justiţie
Textul propus de Comisia Europeană este o soluţie de compromis la nivelul Uniunii Europene. Statele membre ale Uniunii Europene au viziuni diferite asupra rolului energiei atomice în viitor. Unele ţări sunt favorabile includerii energiei nucleare în programul ecologic, în contextul avantajelor climatice pe care le oferă, respectiv emisii reduse de dioxid de carbon.
Alte ţări, precum Germania şi Austria, se opun. Germania a decis renunţarea la energia nucleară după catastrofa produsă la centrala atomică Fukushima (Japonia) în 2011. Berlinul se opune finanţărilor europene pentru energia nucleară. Polonia şi Cehia vor să utilizeze energie atomică pentru a limita industria axată pe cărbune.
Planul a fost criticat de militanţii ecologişti şi de unele guverne, ţările UE fiind împărţite dacă acești carburanţii ar trebui să fie consideraţi verzi.
Patru ţări au scris luni Comisiei, cerându-i să excludă gazele naturale, invocând ”lipsa de dovezi ştiinţifice” pentru etichetarea combustibilului drept verde.
Austria şi Luxemburg au ameninţat cu acţiuni în justiţie dacă UE marchează energia nucleară ca fiind sustenabilă.