Compania municipală pe care Gabriela Firea a înființat-o ca să consolideze clădirile cu risc seismic din București e aproape de colaps. N-a mai consolidat nimic de un an și jumătate, are milioane de lei de încasat de la bugetul local, iar conducerea societății are o relație toxică cu administrația lui Nicușor Dan.
E o situație de pe urma căreia cel mai mult pierd bucureștenii, nevoiți să trăiască, în continuare, în clădiri șubrede.
Iată cum a apărut această companie municipală și de ce nu reușește administrația lui Nicușor Dan nici să o repună pe picioare, dar nici să o închidă, încă.
La inițiativa Gabrielei Firea, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a votat pe 24 noiembrie 2016 înființarea Administrație pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) București.
Era o structură cu 65 de posturi creată ca să preia coordonarea lucrărilor de consolidare din București.
Nevoia de astfel de lucrări este uriașă, în oraș, în condițiile în care avem peste 850 de clădiri încadrate în clase de risc seismic. Iar dintre ele, 363 sunt în clasa I, adică riscă să se prăbușească la cutremur și să își îngrope de vii locatarii.
Și mai rău este că o campanie amplă de expertizare a clădirilor din București n-a mai avut loc de aproape 30 de ani. Iar asta înseamnă că vulnerabilitatea Capitalei la curtremur ar putea fi chiar mai mare decât credem.
Surse citate de directorul adjunct al AMCCRS, Edmond Niculușcă, arată că în eventualitatea unui cutremur ca acela din 1977 nu mai puțin de 25.000 de oameni ar risca să își piardă viața.
De ce s-a înființat compania municipală
Primăria Municipiului București (PMB) a încercat – înainte să devină Firea primar - să consolideze clădiri cu ajutorul unor societăți private. Dar fără prea mare succes.
Mai multe șantiere – cum sunt cele ale clădirii de pe Ion Câmpineanu nr. 9 sau al blocului de locuințe de pe Ștefan Luchian nr. 12 – s-au blocat și au rămas în paragină. Iar parte din proprietari sunt cazați, încă de atunci, în apartamente ale PMB din două blocuri turn de la Piața Națiunilor Unite.
Principalul motiv pentru care șantierele de consolidări se blocau este modul în care se face estimarea costurilor pentru lucrări.
Mai exact – cât proprietarul locuiește, încă, în imobilul șubred – constructorul vine și încearcă să estimeze ce și cât are de lucrat. Iar în baza acestor prime informații, calculează costurile lucrărilor pe care proprietarul le va avea de achitat.
După ce își dă acordul pentru lucrări și costuri, proprietarul se mută din casa care urmează să fie consolidată într-o altă locuință numită „de necesitate” și care îi este pusă la dispoziție de PMB.
Abia la acest moment constructorul transformă clădirea de consolidat în șantier. Face curățenie, decopertează pereții, demontează instalațiile și acoperișul etc.
La acest moment, constructorul riscă să costate că, de fapt, are mult mai mult de lucru decât credea inițial. Și asta îl determină să majoreze costurile, uneori și cu 100% sau chiar cu mai mult.
Iar în cazul în care proprietarii nu sunt de acord să plătească noile costuri, lucrările se blochează. Și cu cât e mai mare numărul de proprietari dintr-un imobil, cu atât scad șansele ca ei să se înțeleagă, iar lucrările de consolidare să se reia.
Așa s-a întâmplat cu blocul de locuințe de pe Ștefan Luchian nr. 12. Pânâ prin 2013, acolo locuiau 10 familii care s-au mutat ca să permită consolidarea clădirii. Odată cu creșterea costurilor, șantierul s-a blocat. Și blocat a rămas până astăzi. Oamenii sunt în continuare în locuințe de necesitate sau la rude, iar clădirea pe care o dețin se deteriorează.
Administrația Firea a considerat că poate rezolva astfel de probleme dacă – pe lângă AMCCRS – își înființează și propria firmă de consolidări. În acest scenariu, AMCCRS făcea strategia de consolidări, iar firma urma să lucreze pe șantiere.
Așa a apărut, în iulie 2017, Compania Municipală Consolidări SA. Din păcate, deși compania a lucrat la mai multe clădiri, problemele pe care administrația Firea a încercat să le evite au reapărut. Așa că s-a ajuns din nou la blocaj pe toată linia.
Cât a lucrat compania și când s-au blocat lucrările
Administrația Gabrielei Firea a decis să înceapă consolidările din Centrul Vechi al Capitalei.
Este o zona turistică a orașului, în care se găsesc cele mai vechi clădiri și mai șubrede din oraș și – înainte de pandemie – era și foarte aglomerată.
CM Consolidări SA și-a cumpărat utilaje de milioane de lei, și-a închiriat sedii și a angajat echipe mari de oameni pentru lucrările comandate de AMCCRS.
În 2020 – an în care a avut cea mai bogată activitate - compania municipală a raportat la Finanțe un număr mediu de 690 de salariați.
Între 2017 și 2019, s-au pus în siguranță (proptit cu structuri din lemn – n.red.) zeci de clădiri. Și s-a început consolidarea la mai multe dintre ele.
Încă de la acea vreme surse din cadrul Consiliului General au semnalat pentru reporterul SpotMedia.ro că și compania municipală majora masiv costurile de execuție, în timpul lucrărilor, la fel cum au făcut și privații.
Doar că de această dată banii în plus urmau să vină – cel puțin în primă fază – de la PMB, nu direct din buzunarele oamenilor. Iar PMB era de acord cu majorările de costuri. Așa că lucrările nu s-au mai blocat.
Până la finalului lui 2020, compania municipală a finalizat consolidarea și finisarea a 4 clădiri. În plus, a mai consolidat încă 4, dar la care încă mai are de lucru.
Pe finalul mandatului Gabrielei Firea, PMB a rămas, însă, fără bani. A mai asigurat materiale, o vreme, dar salariile s-au plătit mai rar. Iar după ce Nicușor Dan a preluat conducerea PMB, problemele s-au accentuat.
Adminisrația lui Nicușor Dan consideră că această companie municipală a lucrat la prețuri prea mari. Și nu vrea să o mai lase să continue lucrările.
Așa că în 2021 compania municipală n-a lucrat pe niciun șantier de consolidare. Și a intrat în insolvență.
Nici măcar clădirile pe care CM Consolidări SA le-a finalizat n-au fost încă recepționate și redate oficial proprietarilor.
Iar între AMCCRS și CM Consolidări SA s-a dezvoltat o relație toxică și se duce o continuă luptă pentru acte, dovezi de lucrări și bani.
Cele 4 clădiri „la cheie” încă n-au fost recepționate
Compania municipală a terminat de consolidat și finisat un bloc cu 11 apartamente de pe Strada Spătarului 36, clădirea de pe strada Franceză nr. 30 și două clădiri de pe Strada Blănari, de la numerele 6-8 și 10.
Clădirea de la Blănari nr. 10, spre exemplu, este „la cheie” din 2019. Problema este că, atunci când a dat comanda de lucrări, AMCCRS nu i-a cerut companiei municipale Consolidări SA să și racordeze imobilul la utilități.
Iar între timp, s-a schimbat legea, iar recepția clădirilor neracordate la utilități a devenit imposibilă. Așa că, până la urmă, compania municipală a început și procedurile de racordare la utilități.
Clădirea de pe Blănari nr.10 are 3 proprietari. Parterul e al unui agent economic, etajul I e al primăriei, iar etajul al II-lea e locuință privată. Toți proprietarii - inclusiv primăria – au de pierdut dacă spațiile lor stau nefolosite.
În teorie, tot ce mai lipsește e ca AMCCRS să recepționeze lucrările pe care le-a făcut CM Consolidări SA. Directorul adjunct al AMCCRS, Edmond Niculușcă, a susținut că așa se va și întâmpla, încă din 2021. Dar nu s-a întâmplat încă nimic.
„Acum ne-au solicitat recepție pentru clădirile de pe Strada Spătarului 36, în care noi am lăsat deja oamenii să se mute la loc. Și vor recepție și la Blănari 10. Probabil că vor cere, în curând, și pentru Blănari 6-8.
Dar suntem încă la începutul corespondenței pe această temă. Nu se va întâmpla peste noapte”, a precizat pentru SpotMedia.ro directorul adjunct al companiei municipale, Laurențiu Moater.
Pentru cele 4 clădiri „la cheie”, în luna noiembrie a anului trecut, AMCCRS a transmis pentru SpotMedia.ro că a primit de la CM Consolidări SA facturi în valoare de 28.938.850 de lei. Și că – pentru aceste clădiri – compania și-a încasat banii în proporție de peste 99%. Adică mai avea de primit doar 107.268 de lei.
Potrivit lui Laurențiu Moater, AMCCRS nu a achitat acele sume încă.
Problema este că, pe anumite perioade, CM Consolidări SA a lucrat fără să fie supravegheată de diriginți de șantier (pe care AMCCRS avea obligația să-i trimită să urmărească lucrările și nu i-a trimis). Pentru aceste lucrări în valoare de 7.403.764 de lei, compania municipală nu poate emite facturi, din cauză că nu se înțelege cu Administația.
Ce se întâmplă cu clădirile lăsate în stadiul de șantier
Pe lângă cele 4 clădiri deja finalizate, compania municipală a mai terminat lucrările de consolidare și la alte 4 clădiri, de pe străzile Biserica Enei nr 14, Știrbey Vodă nr. 20, Vînători nr.17 și Blănari nr.2.
La fiecare dintre aceste clădiri s-au terminat lucrările de consolidare și se află în diverse faze de execuție montarea de instalații și finisajele. La unele clădiri – cum e blocul de pe Biserica Enei 14 – finisasejele deja realizate au început să se strice din cauză că nu se mai lucrează, nu există încălzire la interior etc.
Per total, compania municipală a calculat că are de primit pentru cât a lucrat deja la aceste clădiri nu mai puțin de 27.685.928 de lei. Din suma totală - pentru lucrările asupra cărora a căzut de acord cu AMCCRS - compania municipală a facturat 14.881.014 lei.
La finalul anului trecut, AMCCRS a transmis pentru SpotMedia.ro că – din totalul sumei facturate de 14.881.014 lei. – mai avea de achitat doar 130.261 de lei.
Potrivit lui Laurențiu Moater, de la acel moment, AMCCRS nu a mai dat niciun ban către compania municipală. Și nici nu s-a facturat nimic în plus.
Ce urmează
Nicușor Dan a anunțat într-o conferință de presă că - pentru clădirile care nu sunt încă „la cheie” - nu va mai lucra cu compania municipală Consolidări SA.
Dimpotrivă, va cere expertizarea lucrărilor realizate de compania municipală și le va continua cu firme private. Potrivit lui Laurențiu Moater, până la acest moment, n-a venit nicio firmă să expertizeze șantierele.
Moater e precizat pentru SpotMedia.ro că, la acest moment, CM Consolidări SA mai are, pe hârtie, circa 400 de salariați. Dar cei mai mulți sunt în concedii fără plată. Activi mai sunt doar în jur de 100 de oameni.
Compania mai execută doar lucrări de construcții la diverse corpuri de spitale ale Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București (ASSMB), care ține tot de PMB. Și astfel își susține funcționarea, inclusiv plata oamenilor care păzesc clădirile în consolidare care au rămas șantiere deschise.
Rămâne să vedem ce se va întâmpla cu compania municipală, în lunile care urmează.
Marea provocare a lui Nicușor Dan - care și-a consumat deja mai mult de un sfert de mandat - nu este neapărat să țină în viața compania municipală. De altfel, chiar a declarat deschis că nu vrea să mai lucreze cu ea. Provocarea reală este să reînceapă campania de consolidări și să lucreze. Altfel - pe măsură ce trece timpul - vom fi din ce în ce mai vulnerabili, în caz de cutremur.
În episodul următor, SpotMedia.ro vă va relata cum una dintre cele mai controversate companii municipale - pe care administrația lui Nicușor Dan și majoritatea PNL-USR susțin că o dezființează - lucrează în continuare, pe bani publici, cu zeci de angajați.