Secretarul general al NATO a sosit, vineri, în România, unde a vizitat, împreună cu președintele Klaus Iohannis și adjunctul NATO, Mircea Geoană, baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Iohannis și Stoltenberg au avut convorbiri oficiale, după care a fost organizată o întâlnire cu militarii dislocați în bază.
Ambii au transmis românilor că nu au motive să se teamă, chiar dacă riscul ca Rusia sa invadeze Ucraina este tot mai mare. Ei au subliniat de mai multe ori că scutul de la Deveselu este pur defensiv și au acuzat Rusia că îl folosește ca motiv pentru a continua retorica agresivă.
Stoltenberg a vorbit și de alte moduri în care Rusia interferează cu suveranitatea Ucrainei, de la tentative de dărâmare a guvernului de la Kiev, la atacuri cibernetice și spioni infiltrați. Șeful NATO a amintit și că, pe lângă trupele desfășurate acum în România, există posibilitatea ca Franța să trimită un grup de luptă la noi în țară, la care să participe și alte state aliate. Acest lucru, însă, nu se va întâmpla imediat.
În conferință de presă comună, Klaus Iohannis a mulțumit președintelui SUA, Joe Biden, precum și șefului NATO, care s-au dovedit parteneri implicați în această perioadă extrem de tensionată.
”Actuala criză nu e doar una regională. (...) Mulțumesc o dată în plus președintelui Biden, pentru această demonstrație fără echivoc a solidarității SUA ca aliat și principalul partener strategic al României. Vă mulțumesc și dvs, dle secretar general, pentru implicarea constantă în aceste eforturi. (...) Traversăm cea mai gravă criză de după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare a Rusiei și contestare a actualilor parametri ai arhitecturii de securitate”, a spus Iohannis.
Jens Stoltenberg a precizat ca România este un aliat important al NATO și acest lucru se vede și în forțele care au venit și vin în aceste zile la noi în țară.
”Este o plăcere să fiu înapoi în România, un aliat NATO implicat. România nu este singură. Avioane de luptă din Germania și Italia sunt aici pentru a vă ține zona sigură. Astăzi avioane spaniole vor sosi în Bulgaria pentru a consolida misiunea NATO acolo. Și alți 1.000 de soldați americani vin la această bază.
Aceasta este o demonstrație puternică a solidarității NATO. NATO este o alianță defensivă, sarcina noastră e să protejăm pacea și facem asta astăzi. Marea Neagră este o regiune de importanță strategică, vitală pentru NATO. Trei aliați NATO sunt aici, ca și partenerii noștri apropiați, Ucraina și Georgia.
Suntem dedicați dialogului și găsirii unei soluții politice, am reiterat invitația Rusiei să ne reîntâlnim în Consiliul NATO-Rusia cât mai repede cu putință.
NATO nu va face compromisuri în ceea ce privește principiile de bază, dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale. Niciodată nu vor exista membri NATO de rang întâi și de rang secund. Nu există decât aliați NATO uniți într-un gând”, a spus șeful NATO, în discursul său.
Șeful NATO: Rusia vrea să dărâme Guvernul de la Kiev
Întrebat de un jurnalist CNN care e mesajul transmis prin aducerea de trupe și echipament în România, Stoltenberg a subliniat că este unul de solidaritate.
”Ce vedem acum este cum concentrările militare în apropierea Ucrainei continuă, deci există un mare risc. Trupele ruse sunt tot mai multe, continuăm să facem apel la Rusia să dezescaladeze situația.
Există un risc al unei invazii totale, dar există și riscul altor acțiuni agresive, inclusiv încercări de a răsturna Guvernul de la Kiev, atacuri cibernetice și alte acțiuni. Am văzut retorica amenințătoare din partea Rusiei și există foarte mulți ofițeri secreți ai Rusiei care operează în Ucraina.
Această combinație este un motiv de a fi serios îngrijorați și de a fi vigilenți și pregătiți să acționăm dacă folosesc din nou forța împotriva Ucrainei. De aceea, prezența trupelor NATO în România este atât de importantă”, a răspuns Stoltenberg.
Oficialii i-au salutat pe militarii români și americani de la baza Kogălniceanu.
Grupuri de luptă NATO în România
Șeful NATO a fost întrebat de o jurnalistă de la Wall Street Journal dacă urmează să vină și alte trupe în România, amintind în acest sens de anunțul Franței privind dislocarea unui grup de luptă în țara noastră.
”Deja ne-am sporit prezența în partea estică a Alianței cu mii de soldați. SUA, Marea Britanie și alte state - Olanda, Danemnarca, Spania - au trimis nave și avioane și au loc și alte desfășurări de trupe. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic este un proces în desfășurare.
Pe de altă parte, avem o mai mare disponibilitate de mișcare a trupelor NATO. Sunt în bazele lor, dar pot fi desfășurate rapid dacă apare necesitatea.
În plus, ne gândim la adaptări pe termen mai lung, și aici e vorba de grupuri de luptă în partea sud-estică a Alianței, în România și în alte țări din zona Mării Negre.
Franța s-a oferit să aducă un grup de luptă în România, dar va mai dura puțin timp până se va întâmpla acest lucru. Deci doar Franța a făcut o ofertă specifică, dar alți aliați și-au arătat disponibilitatea. Transmitem un mesaj foarte clar că un atac asupra unui aliat NATO va declanșa răspunsul întregii Alianțe”, a explicat Jens Stoltenberg.
Scutul de la Deveselu și mesajul pentru români
Cei doi oficiali au fost întrebați și ce mesaj au pentru românii care se tem, în special în contextul în care Rusia insistă că scutul de la Deveselu este o amenințare la adresa sa.
”NATO este o alianță defensivă, e aici pentru a proteja pacea și de 70 de ani NATO a demonstrat că asigură securitatea, dar ramânem o alianță defensivă.
Scutul antiracheta din România este defensiv. Nu există nicio îndoială că Rusia e agresorul. Rusia a invadat și a cucerit o parte din teritoriul unui stat vecin, Ucraina. A anexat ilegal Crimeea și acum a dus 100.000 de militari gata de luptă în zona Ucrainei și continuă escaladarea. Deci nu există nicio îndoială că agresiunea vine din partea Rusiei”, a răspuns Jens Stoltenberg.
La rândul său, Klaus Iohannis i-a asigurat pe români că nu au ce să se teamă, lăudând pregătirea armatei noastre.
”Vreau să fiu foarte explicit și foarte clar! România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă.
Însă trebuie să știm de unde vine această siguranță, ce sunt garanțiile. În primul rând, forțele noastre armate, care s-au dezvoltat enorm în ultimii ani. Sunt foarte bine pregătiți și sunt pregătiți pentru orice scenariu.
În plus, România e în alianța NATO, cea mai puternică dintre alianțele militare din istorie. Pentru a veni în sprijinul nostru, iată că avem acești militari pe care i-am salutat astăzi aici și alții care au venit din state partenere strategice, pentru a lucra împreună cu militarii români.
Este evident că NATO este o alianță defensivă, pur defensivă. Nu dorim să atacăm pe nimeni, nu dorim să invadăm pe nimeni, dar dorim să garantăm securitatea cetățenilor și a statelor noastre. Asta facem!
Instalația de la Deveselu este una pur defensivă, nu poate fi folosită pentru a ataca pe nimeni. Această retorică este una falsă. Instalația de la Deveselu face parte dintr-un cadru mai larg, defensiv, al NATO. Nu avem ce să ascundem sau să ne ferim. România este o țară sigură”, a conchis Klaus Iohannis.
Joi, secretarul general Jens Stoltenberg l-a primit la sediul NATO pe premierul Marii Britanii, Boris Johnson, cu care a discutat despre criza din Ucraina.
Reamintim că joi președintele Iohannis a vizitat baza militară de la Craiova, însoțit de ministrul Apărării, ocazie cu care a ținut o alocuțiune în care a subliniat importanța NATO în strategia de apărare a României.
Trupele SUA continuă să vină în România, după ce miercuri au ajuns în țară primii 100 de soldați americani.
Joi după amiază, Josep Borrell a răspuns în numele tuturor ţărilor UE la propunerile Rusiei privind garanţiile de securitate, deși Rusia ceruse răspunsuri individuale, amenințând cu întreruperea negocierilor privind criza din Ucraina.