Câteva sute de salariați de la centralele electrice de termoficare Grozăvești, Progresu și Sud au refuzat să intre la lucru, nemulțumiți de salariile pe care le primesc. Într-o asemenea situație, furnizarea de apă caldă și căldură în București ar putea avea de suferit.
Oamenii au cerut majorări salariale de 40%, iar conducerea ELCEN, societatea care administrează centralele de termoficare, susține că n-are de unde plăti.
Detalii a oferit pentru Spotmedia.ro Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN.
„Sunt într-adevăr proteste spontane la 3 centrale din 4. Singura centrală unde nu este protest spontan, la acest moment, este CET Vest.
Aceste proteste au apărut (în contextul negocierii unui nou contract colectiv de muncă – n.red.) pe fondul solicitării (de către sindicaliștii care îi reprezintp pe salariați – n.red.) a unor creșteri salariale mult peste posibilitățile de plată ale societății, care se află în insolvență și care este în ultimil an de plan de reorganizare.
Și dacă nu ieșim din insolvență, ne așteaptă falimentul. Avem de plătit masa credală care este vreo 635 de milioane de lei.
Solicitarea inițială a salariaților era o creștere de 40%. Noi am făcut mai multe contraoferte, până azi noapte târziu. Au fost refuzate toate. Am pregătit, între timp, o nouă ofertă. Așteptăm liderii sindicali la negocieri și sperăm că de această dată oferta noastră va fi acceptată. Noi ce avem, oferim”, a precizat Adrian Tudora.
Administratorul special al ELCEN a precizat că salariații de la cele 3 centrale unde sunt proteste au refuzat să schimbe ture, începând de ieri dimineață.
„Nu există salariați care să fie la serviciu și să nu își îndeplinească îndatoririle. Legea și regulamentele în vigoare prevăd că instalațiile de termoficare nu se pot opri după bunul plac.
Dar nu s-a mai preluat, ieri schimbul 2 și schimbul 3. Iar în cursul dimineții, nu s-a preluat tura 1. Salariatii - circa 40 per tura, la fiecare dintre centralele unde se protestează - vin la serviciu, dar rămân la poartă. Asta înseamnă că tura care a intrat ieri dimineață este, în continuare, la lucru.
Se asigură continuitatea serviciului. Nu au existat probleme de livrare până la acest moment. Și nici acum nu sunt. E adevărat că în cursul nopții precedente au fost probleme cu o pompă de la CET Sud. Dar au fost avarie, care poate interveni indiferent dacă salariații schimbă tura sau nu.
Dar nu e o situație confortabilă pentru noi. După 24 de ore în tură, oamenii pot ceda fizic sau psihic. Sperăm că oferta pe care am pregătit-o va fi acceptată și lucrurile vor reintra în normal”, a mai spus Adrian Tudora.
...
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern): CET Sud, CET Progresu, CET Grozăvești și CET Vest. Mai există și două centrale mai mici: CET Vest Energo (care este privat) și CET Grivița (care aparține Sectorului 1).
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marile probleme țin de faptul că, dintre toate cele 4 centrale ale ELCEN - care practic asigură peste 90% din necesarul de apă fierbinte pentru termoficare - singura modernizată este CET Vest. Celelalte lucrează fără echipamente de rezervă, după cum a precizat administratorul Adrian Tudora la o dezvatere organizată de Spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă. Iar asta înseamnă că atunci când un echipament se strică, livrarea are de suferit.
O altă problemă majoră este că rețeaua de conducte a Termoenergetica SA - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.