HartaEdu: Ei sunt oamenii care aduc școlile de la sate în secolul XXI

HartaEdu: Ei sunt oamenii care aduc școlile de la sate în secolul XXI
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Școlile din România pot arăta ca afară, chiar dacă sistemul ține mai greu pasul cu digitalizarea sau, uneori, cu minimele condiții necesare desfășurării orelor, iar câțiva tineri demonstrează asta zi de zi.

Dacă ești părintele unui copil care învață în condiții cu mult sub secolul în care trăim sau dacă ești dascăl într-o astfel de școală, acum ai o soluție: HartaEdu, platforma-voce care mapează urgenţele din sistemul de învăţământ românesc.

Aici, tot ce trebuie să faci este să scrii problema cu care te confrunți. Va fi notificat inspectoratul județean, apoi toți agenții comerciali pe o rază de 60 de kilometri, dispuși să ajute.

Cum s-a născut proiectul, ce trebuie să faci pentru a intra în acest program și de unde vine tot acest ajutor ne-a spus chiar Andra Munteanu, co-fondator Narada și inițiator al proiectului HartaEdu.

Pentru început aș vrea să ne spui câteva cuvinte despre tine și despre decizia de a te implica în antreprenoriatul social.

Experiența mea în educație a început din adolescență, când am devenit peer educator într-un ONG național. Au urmat aproape zece ani de antreprenoriat comercial, dar am continuat să mă implic constant în proiecte de educație create de organizații din mediul de business românesc.

ADVERTISING

În ultimii ani, am ales să combin experiența mea antreprenorială cu pasiunea pentru educație și să creez, împreună cu colegii mei co-fondatori, organizaţia Narada. 

Cum s-a născut organizaţie Narada și ce ați realizat până acum, sub această umbrelă?

Narada s-a născut sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation ca o organizație care își propune upgradarea educației din România, la nevoile secolului XXI.

Mai concret, ne-am dorit ca prin inovație educația să devină accesibilă tuturor copiilor, celor din marile centre urbane și în egală măsură acelora dintr-un cătun izolat de munte.

Ne-am dezvoltat lent o perioadă și poate targetul nostru a părut o viziune mult prea idealistă. Însă pandemia a demonstrat că acesta este exact lucrul de care are nevoie învățământul românesc.

Fără inovație și tehnologie închidem porțile școlilor pentru foarte mulți copii din zone defavorizate. Este o situație dramatică și nedreaptă, iar costurile pentru această stare le plătește, de fapt, întreaga societate.

Credem că în România nu lipsesc resursele, ci interconectarea, aşa că Narada a creat punţi între cei care vor să ajute şi cei care au nevoie de sprijin.

ADVERTISING

Am oferit profesorilor posibilitatea de a-şi face cunoscute necesităţile pe platformele noastre şi punem la dispoziţia elevilor şi profesorilor o platformă pentru susţinerea educaţiei remediale, iniţiativă unică în România.

Propriu-zis, identificăm situaţiile critice din învăţământ şi intervenim rapid, fie că aceasta înseamnă dotarea copiilor cu device-uri pentru cursurile online, fie recuperarea materiei prin oferirea accesului gratuit la conţinutul curriculum-ului şcolar în formă digitalizată.

Unul dintre cele mai recente proiecte, cu un impact major, este HartaEdu. Spune-ne cum s-a născut acest proiect? Ce v-a inspirat și cum a devenit realitate? Ce a însemnat ca investiție?

Proiectul HartaEdu a luat naştere pe fondul statisticilor infrastructurii şcolare din România care arată absolut îngrijorător: 500.770 de elevi nu au acces la o bibliotecă; 1 din 6 şcoli din România nu au acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă, în contextul pandemiei de coronavirus când normele de protecţie a sănătăţii sunt vitale; mai mult de jumătate din şcolile din România nu au o sală de sport; 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de ştiinţe; 230.000 de elevi nu au acces la grupuri sanitare în incinta şcolii, iar lista poate continua. 

ADVERTISING

HartaEdu este felul în care ne-am propus să construim un soi de plan B dedicat școlilor din comunitățile vulnerabile și felul în care vom face asta este mobilizând mediul de business local și național, astfel încât indiferent de urgența pe care o are o școală, fie ea de infrastructură, fie ea de tehnologie sau orice tip de echipament sau serviciu ar avea nevoie ca să creeze inovație pentru elevii săi, să o poată face, să devină autonomă, să nu aștepte ajutorul statului sau al autorităților locale.

Cum funcționează mai exact?

Concret, în momentul în care o persoană vrea să semnaleze o situație de urgență în Educație, intră pe HartaEdu.ro și înregistrează acea situație.

Lucrul acesta poate fi realizat nu doar de un profesor, ci de orice alt personaj școlar - directorul școlii, o bibliotecară sau poate chiar un părinte – sau din afara sistemului.

Am avut o situație, din cele înregistrate până acum, când un primar ne-a solicitat ajutorul pentru înlocuirea rețelei electrice a școlii, prin care se asigura și încălzirea.

Înregistrarea urgenței pe HartaEdu este primul pas.

Sfatul nostru este ca solicitarea să fie făcută cu cât mai multe detalii, cu cât mai multe fotografii care să documenteze situația, pentru că ulterior colegii noștri de la Narada vor analiza problema pentru a confirma că nevoia este, într-adevăr, una importantă.

Ulterior, platforma trimite o notificare automată către Inspectoratul școlar județean de care aparține școala ca să ne asigurăm că și inspectoratul știe de situația de acolo și, dacă are resursele, poate va sprijini școala.

Însă lucrurile cu adevărat de impact se întâmplă în momentul în care urgența școlii pleacă sub forma unei notificări automate, via e-mail și nu numai, pe o rază de 60 de km în jurul școlii, către toți agenții comerciali locali.

Cum ați reușit să convingeți consiliile județene să participe? Câte au acceptat și câte nu au dat curs solicitărilor? Ce presupune pentru ele această participare?

În ceea ce privește Inspectoratele Județene, HartaEdu le înștiințează în legătură cu alertele înscrise de către școlile locale, astfel încât ele să poată veni cu o soluție sau cu clarificări în legătură cu istoricul acestor probleme.

Există zeci și sute de școli, mai ales în mediul rural, ale căror probleme nu ies la iveală și către care nu vom putea ajunge fără colaborarea Inspectoratului Județean.

Așadar, rugăm inspectorii să facă proiectul cunoscut tuturor școlilor din județul lor și, mai ales, să meargă către acele școli unde știu că situația este critică.

Ce școli au cerut ajutorul până acum și la ce sumă se ridică, în general, ajutorul pe care-l primesc prin HartaEdu?

Până acum, au cerut ajutor peste 200 de școli din aproximativ 30 de județe. Am în minte, la egalitate, două transformări incredibile.

La Școala din Progresu, Călărași, s-au realizat lucrări de renovare, motiv pentru care clasele elevilor erau de nerecunoscut la începutul noului an școlar - tavanul, podelele și pereții fuseseră transformați complet cu ajutorul companiei care a sponsorizat lucrările.

Acesta a fost un caz fericit în care primăria a venit cu propria contribuție, inspirată de avântul lucrărilor ce aveau deja loc, și prin aceste fonduri s-a reușit achiziționarea unor noi corpuri de iluminat, a unor draperii, precum și schimbarea tablelor negre cu unele tip whiteboard.

241675487_4623560824329900_4800601716652099535_n
Foto: Facebook/Narada

Aceste ultime retușuri au creat un efect incredibil pentru imaginea finală a noilor săli de clasă.

Iar al doilea caz este cel al Colegiului Tehnic Petru Poni, unde s-a renovat complet atelierul de mecanică.

Transformarea a fost incredibilă pentru că s-a simțit tranziția din secolul XX în secolul XXI. Mașinăriile și sculele pe care le aveau înainte erau demne de un muzeu, acoperite de rugină și datau încă de pe vremea comunismului.

220225044_4468584799827504_3449690458565523762_n
Foto: Facebook/Narada

Laboratorul a fost schimbat de la zero, totul a fost înlocuit cu mașinării moderne și cu unelte funcționale, încât pozele de before și after dau impresia că treci printr-o mașină a timpului.

241380233_4616659281686721_7540552860315962612_n
Foto: Facebook/Narada

Ce planuri aveți pe mai departe pentru susținerea învățământului românesc?

Anul viitor ne dorim să creştem cele două proiecte pe care le-am lansat în 2021: HartaEdu şi platforma de educaţie remedială NaradiX.

Scopul organizaţiei noastre este de a deservi educaţie remedială în anul şcolar 2021-2022 pentru un număr de 100.000 de elevi, iar prin HartaEdu, platforma-voce care mapează urgenţele din sistemul de învăţământ românesc, ne propunem să avem 2400 de alerte rezolvate.

Probabil că HartaEdu va fi multă vreme de acum încolo plină de stegulețe care să indice urgențele, dar suntem convinși că acesta este, dintr-o anumită perspectivă, un semn bun.

Ce sfaturi aveți pentru profesorii, părinții și copiii care învață în școli în condiții dificile, mai ales în aceste momente?

Bineînțeles că le dorim mult curaj, multă răbdare și reziliență.

Însă ne dorim să le oferim și soluții, nu vorbe goale; pentru acest motiv am creat HartaEdu, după un an și jumătate în care dezastrele din educație au devenit din ce în ce mai evidente în ochiul public.

Creatorul HartaEdu a gândit-o încă de la început ca o platformă-voce pentru școlile din România. În 2021 și cu precădere în contextul istoriei ultimilor 2 ani, activismul a devenit o parte cu adevărat integrată vieții unui cetățean conștient.

Și atunci HartaEdu vine ca un instrument de sprijin pentru elevii, părinții și profesorii care au spirit de activiști, dar care nu știu cum să înceapă să militeze pentru școlile lor.

Pe lângă asta, HartaEdu vine și cu soluții și cu speranțele realiste ale unei rezolvări.

Alături de companiile interesate și de cetățenii care vizitează platforma și aleg să doneze direct către profesori dispozitivele și materialele didactice necesare, am început deja să rezolvăm problemele semnalate de profesori din toată țara.

Așadar, îi sfătuim pe părinți, pe elevi și pe profesori să aibă curaj, să iasă în față cu problemele lor, să își recupereze vocile și să ia în propriile mâini rezolvarea situațiilor în care se află, intrând pe HartaEdu.ro și făcându-și cunoscute nevoile.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇