Constatând că la momentul actual nu există altă soluție decât readucerea USR la guvernare pentru motivul că un guvern minoritar PNL va fi victimă sigură și va deconta toate neajunsurile guvernării, întrebarea care se pune este următoarea: vor guverna cele trei grații de partide împreună mai bine decât au făcut-o până acum?
Pentru că dacă se reface coaliția și guvernul domnului Iohannis se va reactiva, care ar fi garanțiile că acesta va livra mai mult și mai bine decât a făcut-o până acum?
Înainte de a încerca să răspundem la această întrebare trebuie să constatăm un lucru simplu: criza asta are drept cauză nu doar nepriceperea în politică a lui Cîțu, cât mai ales încăpățânarea în a promova soluția sa a președintelui. Iar soluția domnului Iohannnis este una singură: să plece Ludovic Orban de la șefia PNL, cu orice preț.
Încăpățânarea președintelui de a merge până în pânzele albe pe mâna premierului privează PNL de soluția corectă: amânarea congresului și câștigarea de timp pentru soluția celei de a treia căi, cea fără Ludovic Orban și fără Florin Cîțu.
Când organizezi un meci de fotbal în curtea școlii nu împarți echipele și pleci: sigur copiii își vor da la gioale și s-ar putea ca meciul să se termine cu o micuță încăierare. Mai dihai, când pui la cale un guvern, sarcina ta nu e să te retragi după ce ai pus participanții la masă, sarcina ta e să veghezi ca micuții să-și facă temele, asta e responsabilitatea ta. Nu e destul să fii inițiator, trebuie să fii și sfătuitor și supraveghetor și mai ales împăciuitor.
Dacă mâine cei doi competitori ai PNL ar pleca la pensie în Dubai s-ar liniști partidul? Ar căuta partidul o soluție nouă, benefică, ar căuta partidul un om nou cu care să pornească la drum? Nu, ar privi spre Cotroceni așteptând să se pronunțe președintele. Ca atare, cu Orban sau fără, cu Cîțu sau fără, totuna. Singurul avantaj al situației ar fi că partidul, neavând o contrapondere la președinte, s-ar încolona cuminte, cum făcea PSD cu Dragnea și poate n-am mai avea parte de circul acru de acum.
Concluzia este simplă: fără un Iohannis mai conciliant, mai maleabil și cu un orgoliu cantonat în cote normale, coaliția nu are nicio șansă să funcționeze mai bine. De format se va forma, fiecare din cei trei competitori va lăsa câte ceva de la sine pentru celălalt și în ciuda istericalelor, nemulțumirilor și orgoliilor un guvern coaliție 2.0 va merge la palatul Victoria.
Va putea nivela președintele divergențele de opinie, divergențele de program ale celor trei îndestul ca fiecare să-și promoveze agenda proprie iar mașina guvernării să meargă înainte pe drum, nu să fie din nou băgată în șanț? După cum se comportă acum, ca un copil bosumflat căruia i s-a luat prăjitura de pe masă, greu de crezut. După cum a discutat cu Barna la Cotroceni mai ieri, pe un ton superior, plin de reproș, nu pare că președintele a înțeles că criza, chiar filtrată prin Cîțu, chiar imputbilă premierului, îi aparține în cauzalitate și că este necesar să caute o soluție obiectivă pentru rezolvarea ei. După cum supervizează toate tertipurile procedurale cîțiste pentru a amâna votul pe moțiune în loc să inițieze negocieri, cum zice fișa postului, nici vorbă că președintele înțelege necesitatea ca toate cele trei voci din coaliție să fie ascultate.
Nevoia mazilirii lui Orban este o temă minoră, se putea rezolva și fără tevatura asta imatură dar perspectiva unei posibile înfrângeri la congresul PNL paralizează capacitatea de analiză și de negociere a președintelui.
Am criticat eu UDMR și pe Kelemen Hunor pentru încăpățânarea cu care s-au opus soluției Stelian Ion pe tema desființării SS, dar, cu șeful UDMR la Cotroceni cred că nu se rupea coaliția. Mai mult, cu domnul Orban la Cotroceni sigur nu se rupea coaliția, ba înclin să cred că nici cu Barna la Cotroceni nu se întâmpla altfel. Concluzia mea este una singură: domnul președinte este cauza problemei și atâta vreme cât nu iese din această paradigmă, nu poate fi soluția ei.
După ce va trece congresul PNL și i se va face pofta iar Ludovic Orban va pleca, își va căpăta președintele viziunea? Aș zice că înlocuind problema Orban cu problema Cîțu, nicidecum. PNL va fi un partid sfâșiat, cu un președinte ilegitim, cu un președinte impus, cu un președinte care nu va fi prim ministru iar acest lucru nu va duce la liniștea normalității. Cu Cîțu președinte și cu alt prim minsitru situația va fi aidoma celei de azi și coaliția nu va livra mai mult și mai bine. Și atunci la ce bun tot zgomotul de azi?
Din această perspectivă cred că nu trebuie să ne așteptâm la minuni, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece: noul guvern al coaliției va funcționa tot cu trei roți de diametre diferite. Iar a patra va fi în cel mai bun caz un pătrat, nici măcar o formă poligonală înscrisă într-un cerc. Deci nu va merge nici măcar la fel de repede sau la fel de drept ca o mașină cu o roată pe jantă.
Supralicitând, nu cred că un Audi ar fi Audi cu trei cercuri de diametre diferite și un patrulater.