Analiza unei pietre care făcea parte din Stonehenge a dezvăluit faptul că megaliții ce formează acest monument au o compoziție unică, ce a permis rocii să reziste în timp.
Robert Phillips, care a lucrat la restaurarea monumentului în 1958, a luat acasă o bucată de piatră, care i-a fost dăruită ca suvenir. A dus-o în SUA, atunci când a emigrat, dar în 2018 a înapoiat-o Regatului Unit. Doi ani mai târziu a murit. De atunci, roca este studiată de oamenii de știință, ceea ce o face probabil cea mai studiată rocă, alături de cele de pe Lună, arată New York Post.
Chiar dacă nu poate fi spusă cu exactitate perioada în care rocile s-au format, cercetătorii au stabilit că unele elemente care formează această rocă datează din Mesoproterozoic, eră ce a început acum 1,6 miliarde de ani și s-a încheiat acum un miliard de ani.
David Nash, de la University of Brighton, cel care a condus studiul, spune că asta explică duritatea pietrei. Roca de aproximativ 2,5 centimetri e un fragment din Piatra 58.
Citește și Descoperire unică în epava unei nave regale care s-a scufundat acum 500 de ani
Megaliții, cunoscuți sub denumirea de sarsen, sunt alcătuiți din duricruste, bogate în siliciu, care s-au format treptat la câţiva metri sub suprafaţa solului în urma curgerii apelor subterane peste sedimentele din sol.
Cercetarea a evidențiat că duricrustele, așa cum este și aceasta, sunt alcătuite în principal din fragmente de cuarţ de mărimea firului de nisip, cimentate de un liant-mozaic format tot din cristale de cuarț.
Cuarțul este un material extrem de dur, care nu se sfărâmă şi nici nu se erodează ușor, nici atunci când este expus la vânt şi alte condiții meteo nefavorabile pentru mult timp.
„Aceasta explică rezistenţa pietrei la intemperii şi de ce este un material ideal pentru construcţia monumentelor”, a precizat David Nash.
Vezi și Construirea unui tunel ar putea distruge vestigiile de la Stonehenge