Liderii separatişti catalani închiși după tentativa de secesiune au fost grațiați

Guvernul spaniol a aprobat marţi graţierea a nouă lideri separatişti catalani condamnaţi la închisoare pentru tentativa de secesiune din 2017, o măsură controversată prezentată drept un gest de ”reconciliere”.

Graţierea va deschide ”o nouă etapă de dialog” ce va permite ”să se pună capăt, odată pentru totdeauna, divizării şi confruntării”, a declarat premierul socialist Pedro Sanchez la finalul consiliului de miniştri care a aprobat măsura, anunţată încă de luni de şeful guvernului la Barcelona.

Această decizie este ”cea mai bună pentru Catalonia, cea mai bună pentru Spania” în vederea ”restabilirii concordiei”, a subliniat el marţi.

Ex-membri ai guvernului regional al lui Carles Puigdemont, fosta preşedintă a parlamentului regional sau lideri de asociaţii separatiste, cei nouă catalani fuseseră condamnaţi în octombrie 2019 la pedepse mergând de la 9 la 13 ani de detenţie pentru rolul lor în tentativa de secesiune din 2017. Alţi trei fuseseră condamnaţi la plata unor amenzi.

Conform presei, ieşirea din închisoare a celor nouă ar putea surveni chiar marţi.

Graţierea lor este ”parţială”, fiind menţinută interdicţia de a fi aleşi în funcţii publice, şi ”condiţionată” de faptul de a nu comite ”un nou delict grav”, a explicat Sanchez.

Pentru separatişti, această graţiere nu constituie o ”soluţie” la ”conflictul politic” din Catalonia. Ei cer o amnistie care să şteargă total condamnările şi inculpările care îi vizează încă pe liderii lor refugiaţi în străinătate, cum este cazul lui Carles Puigdemont.

La rândul său, dreapta politică spaniolă, care a mobilizat mii de manifestanţi pe 13 iunie în centrul Madridului, îl acuză pe Pedro Sanchez că ”trădează” unitatea Spaniei făcând o nouă concesie separatiştilor de care depinde în parte guvernul său, minoritar în parlament.

Potrivit unui recent sondaj Ipsos, 53% dintre spanioli se opun acestei graţieri, care întruneşte însă o majoritate de 68% de opinii favorabile în Catalonia.

Prin această măsură, guvernul are ambiţia de a întoarce pagina evenimentelor din 2017 pentru a încerca să găsească o soluţie la criza din Catalonia, unde separatiştii sunt în continuare la putere.

Guvernul central de la Madrid şi cel regional de la Barcelona urmează să reia în scurt foarte timp negocierile începute în februarie 2020, dar suspendate imediat din cauza pandemiei.

Poziţiile celor două părţi rămân însă antagonice.

Mai moderat decât cei doi predecesori, noul lider catalan Pere Aragones cere organizarea unui referendum de autodeterminare cu acordul Madridului, după modelul celui desfăşurat în Scoţia în 2014.

Guvernul spaniol respinge această revendicare, dar se arată deschis unui vot în Catalonia cu privire la un acord care să dea mai multă autonomie regiunii, ce dispune deja de largi prerogative şi are o poliţie proprie.

Graţierea ”va permite o negociere mai fluidă, dar nu prin ea vom ajunge la un acord” cu privire la o soluţionare a crizei, ”care rămâne încă foarte îndepărtată”, este de părere Lluis Orriols, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Carlos III din Madrid.