- Cel de-al doilea mandat al președintelui va fi marcat de evoluția epidemiei de coronavirus.
- Decizia legată de ridicarea restricțiilor îi aparține în totalitate și se bazează pe cifre.
- În ce context au fost create structuri militare într-un guvern civil și de ce au devenit permanente.
- Trecerea de la o extremă la alta în ce privește interdicțiile și măsurile de siguranță.
- Jumătate dintre români cred că măsurile de relaxare au fost luate la momentul potrivit.
Vizita lui Klaus Iohannis în Estonia a fost un eveniment care nu s-a bucurat de o prea mare atenție din partea presei din România. Opinia publică e mult mai interesată de ridicarea restricțiilor, modul cum se poate călători în străinătate pentru muncă, studii sau vacanțe și dacă am scăpat sau nu de pandemie.
Călătoria șefului statului la Tallinn, capitala Estoniei, nu a făcut decât să le reamintească românilor faptul că statul baltic a digitalizat întregul sistem birocratic, în timp ce în România e o adevărată aventură să plătești un impozit prin intermediul computerului.
“… am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene”, a declarat Iohannis, la Tallinn.
“Totodată, România și Estonia, ca state aflate pe Flancul Estic al NATO, înțeleg foarte bine importanța primordială a întăririi posturii aliate de descurajare și apărare de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a mai adăugat președintele.
Ce face președintele atunci când românii s-au săturat de restricții?
Al doilea mandat al președintelui Iohannis a fost și va fi marcat de criza provocată de pandemie.
Iohannis a câștigat alegerile din decembrie 2019 cu votul a 66% dintre români, un procent uriaș pentru un președinte aflat deja de cinci ani la putere.
De atunci, susținerea publică pentru fostul primar al Sibiului s-a diminuat, impactul pandemiei fiind unul major, dar peste 50% dintre cetățeni încă susțin deciziile președintelui.
Deși de la alegerile parlamentare din decembrie 2020 nu a mai fost publicat vreun sondaj cu privire la popularitatea lui Iohannis, în analizele sociologice legate de deciziile acestuia cu privire la pandemie, se observă faptul că peste jumătate dintre oameni sunt de acord cu măsurile sale.
“Măsurile anunțate de Președintele României în data de 13 mai 2021, privind relaxarea restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19 au o largă susținere publică”, se arată în concluziile unui sondaj IRES.
“Jumătate dintre români cred că măsurile de relaxare au fost luate la momentul potrivit, în timp ce peste un sfert cred că au fost luate prea târziu, iar 17% sunt de părere că au fost luate prea repede”, se mai subliniază în studiul sociologic citat.
Ritmul de vaccinare trebuie accelerat, dar n-ai cu cine
În data de 15 mai, atunci când au fost ridicate majoritatea restricțiilor legate de pandemie, a contat prea puțin pentru președinte că procesul de vaccinare va deraia cu consecințe imprevizibile.
Decizia a fost un rezultat al analizei reci, pe baza cifrelor care arătau că numărul de infectări a scăzut simțitor, odată cu el, reducându-se internările în spitale și decesele provocate de virus.
Duminică 20 iunie, în România, s-au înregistrat 53 de cazuri noi de îmbolnăvire și două decese.
În aceeași zi, puțin peste 20.000 de persoane s-au vaccinat, dintre care doar 6.125 cu prima doză.
În concluzie, decizia lui Klaus Iohannis de a ridica restricțiile a oprit vaccinarea.
Autoritățile nu fac acum nicio pregătire în ce privește posibilitatea unui nou val patru de pandemie, deși mai mulți experți în sănătate publică au anunțat că acesta e inevitabil.
“Tulpina Delta (India) este cu până la 50% mai infecțioasă. Vom avea nevoie de un procent de peste 80% de persoane vaccinate pentru a ne putea relua viața normală”, a scris pe pagina sa de Facebook Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
“Trebuie accelerat ritmul de vaccinare. În caz contrar vom vedea la toamnă o creștere a numărului de cazuri, în principal, dintre persoanele nevaccinate”, a adăugat el.
Decizia lui Iohannis se bucură de susținerea publicului, dar vine în contradicție cu cea a experților.
Militarizarea, o măsură urgentă care s-a permanentizat
Managementul pandemiei din România a fost unul care a balansat între două extreme - severitatea restricțiilor în perioada stării de urgență și o relaxare bruscă, nerecomandată de specialiști, atunci când numărul infectărilor a început să scadă.
Trebuie spus că în ciuda aparenței că guvernul a avut rolul său în administrarea crizei, președintele a fost cel care a avut ultimul cuvânt în luarea deciziilor.
După experiența dură cu starea de urgență, Iohannis nu mai e adeptul unor măsuri restrictive generalizate, a relatat o sursă guvernamentală pentru SpotMedia.
“Atunci când e anunțată o ședință cu reprezentanți ai guvernului la Palatul Cotroceni, legată de pandemie, ea nu durează mai mult de jumătate de oră. Președintele intră și spune că la ora respectivă urmează să facă o declarație de presă în care va anunța asta și asta”, a descris aceeași sursă întâlnirile cu șeful statului.
“Dacă e cineva care are altă opinie, e îndrumat de președinte către premier, rugându-l pe acesta să se ocupe de problemă. Dar atunci, pe loc, nu se schimbă nimic. Întâlnirea e doar o formalitate”, a precizat aceeași sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul din cauza sensibilității subiectului.
Militarizarea a fost un instrument pentru președinte de a controla decizia în ce privește pandemia.
Criza sanitară i-a adus pe militari la pupitrul de comandă
Atunci, în primele zile din martie 2020, când nu exista echipament de protecție, măști, nu se știa nimic despre virus, nu existau scheme de tratament și proceduri, transferul autorității civile către cea militară a fost văzută ca o soluție pentru a limita pierderile de vieți omenești, dar și pentru a-i determina pe oameni să accepte mai ușor deciziile luate, au explicat mai multe persoane care au lucrat în guvern în acele zile.
Așa a apărut Grupul de Comunicare Strategică, Grupul de suport tehnico-științific, militarizarea unor spitale și ale unor direcții județene de sănătate publică, dar și militarizarea procesului de vaccinare, condus de medicul-colonel Valeriu Gheorghiță.
În data de 8 decembrie, la scurt timp după demisia lui Ludovic Orban din poziția de premier din cauza rezultatului slab obținut de PNL în alegerile generale, Klaus Iohannis îl numește pe Nicolae Ciucă, ministru al Apărării, general în retragere, în poziția de prim-ministru interimar.
Președintele României nu a făcut un secret din faptul că și-ar fi dorit un militar și în fruntea Guvernului. Dar liderii formațiunilor politice n-au fost de acord.
Pandemia nu se va termina mâine
Din toată această succesiune de fapte și decizii, se observă apetitul lui Iohannis pentru control și disciplină în ce privește administrarea pandemiei, dar și grijă ridicată pentru ce se comunică publicului, fără a bloca fluxul de informații.
De asemenea, e atent și la ce vrea marea majoritate a populației și cum se raportează la restricții și vaccinare.
Din perspectiva valului patru de pandemie, președintele nu va face nimic până ce numărul de cazuri nu va începe să crească.
“… vedem că pandemia s-a redus un pic, parcă putem să respirăm… mai ușurați, dar, în același timp, dragi români, trebuie să ne fie foarte clar că suntem deja în plină pregătire pentru România post-pandemică. Pandemia nu se va termina mâine, nu se va termina nici pe 1 septembrie, dar dacă ne vaccinăm cu toții totuși pandemia se va reduce și, în final, se va termina… Am învățat mult, am suferit mult. Avem șansa să facem România mai bună”, a declarat Klaus Iohannis, în data de 13 mai, când a anunțat renunțarea la majoritatea restricțiilor.
