În fapt, cea mai mare problemă a clasării făcute de DIICOT în Dosarul 10 august este renunțarea la acuzațiile formulate împotriva șefilor Jandarmeriei Române.
Într-un document care întoarce o parte din dosar la Parchetul Militar, procurorii DIICOT îi scapă de orice responsabilitate în fața legii pe cei care au reprezentat instrumentul de forță al lui Dragnea și PSD în data de 10 august cu scopul de a anihila orice formă de opoziție.
“Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior Cazan Laurențiu Valentin, comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan, colonel Cucoș Gheorghe Sebastian și colonel Sindile Ionuț-Cătălin a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă”, se arată în comunicatul oficial a DIICOT.
Această retragere a acuzațiilor generează și va genera o mare tensiune în societate. Din punct de vedere politic, 10 august a reprezentat punctul culminant al confruntării dintre adepții autoritarismului reprezentat de PSD și opoziția din stradă la care s-au asociat PNL și USR, partide care reprezentau opoziția politică de la acea vreme.
După doi ani, procurorii au răspuns la prea puține întrebări pe care și le-au pus oamenii în legătură cu acele evenimente. De exemplu, nu a fost lămurită în niciun fel instigarea publică a Jandarmeriei care prin reprezentanții săi au propagat minciuni în spațiul public cum că protestatarii din Piața Victoriei atacă forțele de ordine cu “urină și excremente”.
De asemenea, procurorii DIICOT anunță: “Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale”. Da, o decizie firească, dar de ce acuzațiile de abuz în serviciu asupra lui Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei, au fost clasate din moment ce el a depus o plângere penală despre “lovitură de stat care nu există” la DIICOT în data de 14 septembrie 2018?
Depunerea unei plângeri “mincinoase” sau care s-a dovedit mincinoasă din partea unui reprezentant al unuei instituții publice poate fi cercetată ca un abuz.
De asemenea, în cazul clasării cauzei privind “lovitura de stat”, avem un fost prim-ministru, e vorba de Viorica Dăncilă, care ar trebui să răspundă și el în fața legii cu privire la faptul că a mințit într-un document oficial - în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană imediat după acele evenimente în care se plângea de încercările repetate de schimbare a ordinii constituționale.
“Astfel, evenimentul din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanţi care au instigat la acţiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forţare a cordoanelor de jandarmi şi de incendiere a unor obiective în spaţiul public”, îi scria Viorica Dăncilă, în data de 17 august, lui Jean-Claude Juncker, șeful Comisiei Europene de atunci.
În opinia mea, citind decizia DIICOT, procurorii acestei instituții au întors dosarul acolo unde trebuia să rămână de la început, dar nu înainte de a salva rușinoasă conducere a Jandarmeriei Române și pe oamenii politici implicați în înăbușirea protestului din acele zile.
Din acest motiv, cu toate asigurările date de procurorul general al României, clasarea venită de la DIICOT e o palmă dată celor care au protestat pașnic atunci și care au fost “gazați” cu brutalitate și cinism de către forțele de ordine.
Conform unor surse judiciare, întoarcerea dosarului la procurorii militari înseamnă reducerea acestuia la urmărirea penală “a patru sau cinci jandarmi” acuzați de abuz în serviciu pentru folosirea excesivă a forței. În plus, aceștia și-au justificat faptele, spunând că șefii lor le-au spus că mulți colegi de-ai lor sunt atacați de protestatari și că e în derulare o lovitură de stat.
Multă lume a rămas astăzi cu un gust amar după decizia DIICOT. Mai mult, această tergiversare a dosarului va genera o situație dificilă atât pentru PNL, partid aflat la guvernare, cât și pentru Klaus Iohannis, cei care au fost beneficiarii majori ai nemulțumirilor legate de înăbușirea violentă a protestului din 10 august.
Susținerea lor publică își are originea acolo, în speranța că odată PSD îndepărtat de la guvernare, se va face lumină în această afacere tenebroasă. Dar iată, DIICOT a reușit să încurce și mai mult lucrurile, creând, în plus, o cale de scăpare pentru cei considerați responsabili de către opinia publică.
De ce, acum, după soluția dată de DIICOT, n-ar veni Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei, trecut în rezervă în martie acest an la vârsta de 46 de ani, să dea statul în judecată și să ceară să fie repus în funcție cu plata compensațiilor aferente? În fond, omul, în urma deciziei DIICOT, e nevinovat și nu are nicio responsabilitate pentru ce s-a întâmplat la 10 august.
Acesta e doar unul din efectele posibile ale încercării de îngropare a dosarului de către procurorii DIICOT. Alt efect, mai grav în opinia mea, e oferirea unui cec în alb dat de instituțiile statului oamenilor politici, prin care li se oferă garanții că pot oricând să facă același lucru, să înăbușe manifestații, să lovească, să dărâme și să nu țină cont de opoziție pentru că nu li se va întâmpla nimic. Acest efect mi se pare mult mai grav pentru că pune în pericol nu numai libertatea individuală, dar și democrația din România.