Dacă există o veste bună, și eu sunt convinsă că există, în clasarea parțială a dosarului ”10 august” de către DIICOT, este tocmai faptul că dosarul a scăpat din fundătura DIICOT, unde fusese trimis să zacă și să moară, adică exact ce i s-a întâmplat de la preluarea forțată a acestuia în urmă cu un an.
Iar ca premisă trebuie înțeles că o clasare nu e definitivă. Orice clasare poate fi desființată de procurorul ierarhic superior sau de instanță la cererea unei părti din dosar (art 340 CPP) sau dacă procurorii la care ajunge dosarul prin declinarea unei părți, în speță cei militari, consideră că au date care justifică redeschiderea. Deci nimic din ce a făcut DIICOT nu e definitiv.
Dosarul ”10 august” a fost anchetat inițial de Secția Parchetelor Militare din (SPM), competentă având în vedere că era vorba despre posibile fapte comise de jandarmi, deci militari. Și SPM chiar lucra în dosar, cu amendamentul că parchetele militare nu sunt în general un model de sprinteneală, inclusiv pentru că au destul de puține jocuri în picioare.
Pentru că se lucra prea intens și audierile erau destul de ritmice, Inspecția Judiciară, braț armat al antijustitiei, a declanșat o cercetare împotriva șefului de atunci al SPM, gen. Cosneanu, acum la pensie, și a altor doi procurori militari. Anchetă ale cărei rezultate au fost definitiv desființate de ICCJ. Aceasta a fost frăgezirea pentru asaltul final.
În septembrie 2018, Jandarmeria a făcut plângere la DIICOT pentru o tentativă la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale care ar fi fost comisă pe 10 august de protestatari, adică tentativă de lovitură de stat, mai pe românește.
Cu dosarul propriu deschis, DIICOT nu s-a mulțumit să ceară o copie după documentele din dosarul SPM, ceea ce ar fi fost normal, ci a început să facă presiuni pentru a primi, prin declinare, tot dosarul.
Inițial, SPM a refuzat, însă și sub presiunea anchetei disciplinare, și, potrivit surselor mele, sub presiunea lui Bogdan Licu, pe atunci procuror general interimar, cu binecuvântarea Anei Birchall, atunci ministru al Justiției, au cedat și au declinat competența către DIICOT. Pe atunci, șef de jure al DIICOT era Felix Banilă, dar de facto toată puterea era la consiliera sa Oana Schmidt Hăineala.
În iulie 2019, dosarul 10 august a fost capturat de DIICOT ca să moară și un an nu s-a mai auzit nimic de el. De aceea, consider că simpla lui plecare de la DIICOT, cu sau fără clasări reversibile, este un lucru bun. Dar DIICOT și-a făcut treaba nocivă cât a putut, adică a clasat partea cu șefii Jandarmeriei, ceea ce presupune încă o acțiune de contestare a clasării.
De remarcat faptul că ordonanță de clasare, deși anunțată pe 15 iulie, este datată 26 iunie și este semnată de un procuror care a depus în februarie cerere să iasă la pensie, Doru Stoica .
Felul în care DIICOT a gestionat acest dosar este nu numai o dovadă că Georgiana Hosu este ceea am afirmat de la numirea ei în funcția de șefă a DIICOT, o rușine pentru ministrul Predoiu și președintele Iohannis, dar și o catastrofă pentru Justiția din România.
Dar e mai mult decât atât.
Eu nu mai văd niciun motiv pentru care DIICOT își justifică existența. Pentru câteva dosare cu etnobotanice și un Black Cube instrumentat în ani de zile nu ai nevoie de o structură de parchet autonomă, e suficientă o secție în PICCJ.
Ce se poate întâmpla de acum cu dosarul 10 august?
Clasările pot fi contestate la procurorul ierarhic superior și apoi în instanță – art 340 NCPP. Procurorii militari, la rândul lor, pot cere în instanță redeschiderea părții clasate a dosarului.
Și au șanse cu atât mai mari cu cât DIICOT a clasat infracțiuni care nu sunt de competența sa, de abuz în serviciu al unor militari, șefi ai Jandarmeriei. Că nu au găsit probe de competenți ce sunt, că au vrut să mușamalizeze, nu pot spune fără să văd dosarul. Fapt este că e reversibil.
Deci aici nimic nu e definitiv. Dar va mai dura până când instanța va infirma clasarea. În ansamblu, cel mai rău lucru este timpul pierdut în instrumentarea dosarului, cât timp acesta a zăcut aiurea la DIICOT numai ca să zacă.
Cele 114 volume ale dosarului au fost trimise la SPM însă, cel mai probabil, va urma o nouă declinare a anchetei către procurorii militari din Parchetul de pe lângă Tribunalul București, cel puțin până la eventuala confirmare a clasării făcută de DIICOT.
În concluzie, clasarea făcută de DIICOT în privința șefilor Jandarmeriei este, cel puțin în aparență, o mușamalizare, previzibilă însă din momentul în care dosarul a fost luat de la SPM. De asta a fost capturat dosarul.
Însă e una reversibilă. Și cel mai important este cum se vor mișca de acum înainte procurorii militari, inclusiv pentru a reuși să întoarcă această clasare.