Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a clasat parțial Dosarul 10 August.
De asemenea, a declinat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție competența de efectuare a urmăririi penale a jandarmilor de la protest. Jandarmii au exercitat violențe nejustificate împotriva unor protestatari, conform DIICOT.
Prin ordonanța din data de 26.06.2020, procurorii DIICOT au dispus următoarele:
”1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale;
2. Declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu constând în aceea că ”în data de 10.08.2018, începând cu ora 18:00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare”, se arată, între altele, în comunicat.
Acuzații clasate
Totodată, procurorii au clasat mai multe acuzații împotriva a patru oficiali din Ministerul de Interne și Jandarmerie. Au scăpat de acuzații suspecții:
- maior Cazan Laurențiu Valentin (fost director general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București)
- comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan (fost secretar de stat în MAI)
- colonel Cucoș Gheorghe Sebastian (fost șef-adjunct în Jandarmeria Română)
- colonel Sindile Ionuț Cătălin (fost șef al Jandarmeriei Române)
Este vorba despre infracțiuni de:
- abuz în serviciu,
- participaţie improprie la purtare abuzivă,
- participaţie improprie la fals intelectual,
- participaţie improprie la uz de fals,
- complicitate la abuz în serviciu,
- complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Să le luăm pe rând.
Nu a fost lovitură de stat
DIICOT arată că, potrivit Codului Penal, constituie infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională.
”Analiza normei de incriminare relevă existența următoarelor
elemente de conținut:
- Acțiunile violente să fie săvârșite de mai multe persoane împreună;
- Acțiunile violente să fie îndreptate împotriva persoanelor sau
bunurilor; - Acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii
constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat; - Acțiunile violente să pună în pericol securitatea națională.
Raportat la evenimentele din data de 10 august 2018, în cauză s-a constatat că primele două cerințe ale normei de incriminare sunt îndeplinite. Pe parcursul desfășurării acțiunii de protest mai mulți protestatari (peste 1000 de persoane, potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piața Victoriei pe parcursul desfășurării adunării publice) au exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine cât și asupra bunurilor proprietate publică sau privată (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal, etc).
Analiza ultimelor două cerințe ale normei de incriminare (...) presupune efectuarea unei analize exhaustive a elementelor de conținut.
Circumstanțierea prin scop a elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, reflectă, în planul valorilor sociale ocrotite de lege, caracterul de pericol și nu de rezultat al infracțiunii analizate”, conform sursei citate.
Nu a fost afectată securitatea națională
DIICOT mai arată că ”acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10.08.2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei” (...) nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, așa cum cere textul de lege care reglementează infracțiunea prev.de art.397 alin.2 Cod penal”.
De asemenea, ”datele referitoare la acţiunile de protest din 10.08.2018 nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului”.
Protestul, tratat ca eveniment fără organizator
Între altele, DIICOT arată că urmărirea penală a fost interesată și în a stabili în ce măsură statul, prin instituțiile/autoritățile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare și asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfășurării manifestației publice ”Mitingul Diasporei”, a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
”Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator”, potrivit procurorilor.
Mesajele dinainte de 10 august
Conform sursei citate, ”îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma”.
”Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze”, arată procurorii.
Cum e justificată intervenția Jandarmeriei
DIICOT mai arată că au existat multe incidente violente între protestatari și forțele de ordine. Astfel că ”momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare”.
Conform sursei citate, ”violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi. Înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari”.
Procurorii mai explică și că ”s-a pierdut caracterul pașnic” al protestului. Asta s-a ”suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente”.
Astfel, ”imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice”.
Și jandarmii au abuzat de funcție
În fine, la sfârșitul comunicatului de 16 pagini, DIICOT precizează că au existat și situații în care jandarmii ar fi abuzat de funcția lor.
Jandarmii au exercitat violențe nejustificate împotriva unor protestatari.
Tocmai din acest motiv a fost declinată competența de efectuare a urmăririi penale la PICCJ.
”Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți. exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari. Fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, conchide documentul.