Sub conducerea Laurei Codruța Kövesi, Parchetul European începe, de la 1 iunie, anchetele împotriva celor care au furat, au păcălit și au profitat, prin mijloace ilegale, de fondurile europene.
În România se tem încă mulți de această doamnă de fier a justiției, sub bagheta căreia politicieni de top și oameni de afaceri bine situați, care au jonglat cu legea după bunul lor plac au fost trimiși la închisoare.
Kövesi a ajuns în această poziție de forță, fără ajutorul României, după ce și-a pierdut fotoliul de procuror șef anticorupție. Magistrații așa numitei Secții Speciale au făcut tot ce au putut să o compromită și să-i bareze drumul.
Au început cercetarea ei cu sprijinul fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță, inculpat în mai multe dosare de corupție și refugiat în Serbia de frica DNA. Ghiță a acuzat-o că ar fi luat mită de la el pentru aducerea în țară a fostului director al FNI, Nicolae Popa în 2009.
În urma acestei acuzații, care nu se baza pe niciun fel de probe, Secția Specială a pus-o pe Kövesi sub control judiciar și chiar în perioada negocierilor pentru funcția de Procuror European i s-a interzis să plece din țară și să facă declarații publice.
Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a fost nevoită să traverseze o perioadă de umilințe serioase în țară, izbândind însă, în afară, unde a convins nu doar prin atitudine, ci și prin rezultatele pe care le-a avut la DNA.
Secția Specială a rămas pe poziții
Între timp, cu toate că liberalii sunt la putere de un an și jumătate, iar o coaliție cu vederi democratice se află la guvernare de șase luni, în justiția autohtonă nu s-au schimbat prea multe. Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) numită și Secția Specială a rămas pe poziții și își continuă marșul intimidărilor, după același model folosit în cazul Kövesi.
Secția Specială joacă un triplu rol: (1) de a-i pune la punct pe magistrații curajoși, (2) de a-i înfricoșa pe cei cinstiți și (3) de a-i proteja pe cei corupți.
La Camera Deputaților a trecut Legea pentru desființarea acestei Secții, dar trenează adoptarea la Senat, ca și cum cineva ar avea intereseul să prelungească și să se folosească în continuare de SIIJ.
Un alt exemplu de funcționare distorsionată a magistrațiilor de la Secția Specială este felul în care aceștia par să fi apărat pe față Antena 3, după ce șeful DNA Constanța, procurorul Andrei Bodean, a dat în judecată acest post de televiziune și Evenimentul Zilei, după ce acestea au publicat o serie de articole cu acuzații grave la adresa magistratului.
Procurorul era acuzat că a arestat un avocat din Constanța, doar pentru că soția acestuia i-ar fi respins avansurile. Era vorba despre avocatul Sorin Calaigii condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. După ce și-a ispășit pedeapsa, acesta l-a reclamat la SIIJ pe procurorul care i-a instrumentat dosarul. Acțiunea a avut loc intempestiv după ce procurorul DNA a dat în judecată Antena 3 și Evenimentul Zilei.
Secția Specială a luat imediat în considerare plângerea infractorului, i-a deschis dosar penal magistratului și s-a comportat ca și cum ar fi avut ordin să-l compromită pe cel mai cunoscut procuror al Constanței, Andrei Bodean, cel care i-a trimis în judecată, printre alții, pe Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre, condamnați și ei defintiv.
Altfel spus, orice condamnat își poate pârî procurorul la Secția Specială, transformată de doi ani încoace într-o ruletă gata să producă pierderi pentru magistrații curajoși și câștiguri pentru infractori.
De altfel, întreaga justiție autohtonă pare să funcționeze după regulile unei rulete rusești, în care judecătorii și procurorii cinstiți se așteaptă să fie puși la zid în orice moment de Secția Specială.
Chiar și după desființarea acesteia există pârghii care pot fi folosite, inclusiv prin promovarea la Înalta Curte a unor magistrați vulnerabili sau oportuniști, care par gata să facă treburile murdare, inclusiv prin salvarea sau aruncarea în cușca leilor a celor implicați de-o parte sau alta a ecuației juridice.
Parchetul European instrumentează dosarele de fraudarea banilor europeni, după care le trimite instanțelor naționale din fiecare țară și, în funcție de legislație și de nivelul de etică al judecătorilor, hoții fondurilor UE sunt sau nu pedepsiți. În mânuirea acestor bani sunt implicați mulți oameni politici, de la cele mai joase niveluri, cum ar fi primăriile comunale sau sătești, până la cele mai înalte funcții, cum ar fi cele de miniștri.
Kövesi se întoarce în acest război de gherilă
Laura Codruța Kövesi se întoarce, deci, în acest război de gherilă și mulți reprezentanți ai grupărilor infracționale, care profitau de slăbiciunile comunitare, se tem de noua șefă a Parchetului European, indiferent dacă sunt din România sau din celelalte 21 de state care au acceptat să intre sub tunurile procurorilor europeni.
Sunt membre ale Parchetului European Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.
Potrivit datelor UE, peste 50 de miliarde de euro din fonduri europene se pierd anual din cauza fraudelor.
România a fost somată acum două săptămâni de Curtea de Justiție a Uniunii Europene să îndrepte erorile contrareformelor juridice din ultimii ani.
E nevoie de schimbări pe care ar trebui să se grăbească să le facă guvernul și parlamentarii, dar care sunt tergiversate. Totuși, tot ce a făcut rău PSD în trei ani de guvernare poate fi remediat în câteva luni, dacă există voință. Sunt, însă, ireversibile pensionările care îi scot din sistem pe cei mai buni judecători și preferința pentru numirile la Înalta Curte a celor care au schelete în dulap, cum este cazul Laurei Soane, al cărei soț este condamnat definitiv pentru trafic de migranți.
Autor: Sabina Fati
