Gândirea este prima competență pe care o învață copiii care merg la școală în Finlanda. Mai apoi, învață cum să învețe. Ei își dezvoltă de pe băncile școlii autocontrolul în utilizarea tehnologiei, dar și capacitatea de a identifica un fake news.
În terminologia finlandeză, competențele secolului 21 sunt numite ”competențe transversale” și definesc cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care vor avea nevoie copiii de azi în viața lor de adulți.
Finlandezii își propun ca sistemul educațional să creeze oameni și cetățeni, povestește Elena Lotrean, fondator al Școlii Finlandeze Sibiu și consul onorific al Finlandei, în cadrul conferintei Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent, organizate de Curs de Guvernare.
În acest sens, și-au stabilit 7 zone de competențe:
Competențe de gândire și de a învăța să înveți
Pentru a dezvolta capacitatea de a gândi, se pune accentul pe cercetare și creativitate. Copiii sunt învățați cum să învețe într-o școală organizată ca o comunitate de învățare. Totul se axează pe colaborare pentru învățare.
De asemenea, se încurajează autonomia, care joacă un rol activ în învățare, dar și gândirea critică: ”Să gândim noi cu mintea noastră și putem să ne facem o idee asupra lumii”, explică Elena Lotrean.
Participare și cetățenie activă pentru un viitor sustenabil
În Finlanda, această competență este implementată în școli prin trei componente, abordate separat: ”Cum luăm decizii”, ”Ce este acceptabil” și ”Unde vrea să ajungă”.
”Dacă vrem să ajungem într-un anumit domeniu, atunci educația va fi concentrată pe domeniul respectiv”, spune fondatoarea școlii finlandeze de la Sibiu.
Cum putem să influențăm noi, ca cetățeni, felul în care societatea există
Desigur, această competență include cursuri de protecția mediului, de responsabilitate și grijă de sine.
”Sunt competențe pentru viața de zi cu zi, care includ lucruri despre viața în societate, siguranță și securitate”, explică ea.
În acest sistem de educație contează foarte mult cum putem să-i respectăm pe ceilalți și să ne asigurăm că fiecare este văzut, valorizat, în siguranță.
”Foarte importantă este starea de bine”, spune ea.
Un alt element pe care îl învață copiii finlandezi este autocontrolul în utilizarea tehnologiei.
”Finlanda este țara cu cel mai mare număr de cărți citite pe cap de locuitor, 53 pe an. Fiecare om citește o carte pe săptămână. Cu toate acestea, ei sunt pe primul loc în Europa în utilizarea tehnologiei și la competențele IT&C. Practic, se îmbină lectura cu tehnologia pentru viața de zi cu zi”, spune Elena Lotrean.
Alfabetizarea multiplă
Competența alfabetizării pe mai multe nivele implică dezvoltarea de abilități de comunicare, multimedia, dar și abilități contextuale.
”Spre exemplu, să înțelegem un fake news. Să înțelegem cum ne ajută jocurile în entertainment, adică distracție nu distragere. Să utilizăm informațiile într-un mod bun pentru noi”, explică Lotrean, care subliniază că în educația finlandeză copiii învață că este important să fim creatori de conținut, ”nu doar să consumăm ce ni se dă”.
”Să dam ocazia celorlalti să reușească să ne urmarească, să fie pe aceeași pagină cu noi și, mai ales, să primească ceva din ce avem de oferit”, spune ea.
Competențe digitale și tehnologice
Copiii învață despre abordarea practică a programării, despre responsabilitate, interacțiune digitală, drepturi de autor, ”Netiquette” (eticheta conduitei pe Internet - n.red.) și, nu în ultimul rând, cum să utilizeze tehnologia pentru învățare.
Sistemul de educație din Finlanda nu se concentrează doar pe elev, însă, ci și pe profesor, căruia îi asigură toate condițiile să fie la curent cu tot ce înseamnă tehnologie.
”Avem învățarea transgenerațională, care ne va permite în 3-4 ani folosirea din ce în ce mai bună a tehnologiei în educație”, povestește Elena Lotrean.
Antreprenoriat și carieră
Copiii care învață pe sistem finlandez beneficiază de pregătire pentru piața muncii și învață practic despre interacțiunea socială la muncă.
În plus, aici se încurajează colaborarea și ideile inovative, se dezvoltă o mentalitate antreprenorială. ”Eu fac și nu aștept să se facă”, explică Elena Lotrean, subliniind că angajatorii viitorului se vor confrunta cu zeci de oameni care ”așteaptă să se facă”, dar vor fi doar câțiva care ”fac”.
”Se vor angaja oameni apreciați pentru abilitățile antreprenoriale”, spune ea.
Interculturalitate, inteligență emoțională și comunicare
Copiii sunt învățați în acest sistem să înțeleagă alte culturi, să-și dezvolte abilitățile emoționale și cultura participării.
De asemenea, se încurajează autocunoașterea, autocontrolul și se învață aptitudini de gestionare a emoțiilor.
”Creez relații, le văd cum sunt în clasă și cum reușesc ca ele să îmi asigure o comunicare mai bună cu colegii mei”, povestește Elena Lotrean.
Elena Lotrean a împărtășit cu cei care au urmărit conferința cele mai bune practici din sistemul de educație finlandez, pentru a ne face o idee despre cum se poate gândi un sistem educațional care și-a dovedit succesul inclusiv în economie.
Citește și:
