Educația Juridică ar trebui introdusă ca materie obligatorie în școli și ”cât mai devreme posibil” într-o țară ca România, unde în 2019, în medie, 11 copii au fost aduși zilnic în fața instanței, dintre care unul a ajuns în arest. ”Așa cum învățăm regulile de bun simț în cei 7 ani de acasă, așa ar trebui să învățăm despre drepturile și obligațiile noastre încă de la vârste mici”, spune Oana Negru, președintele organizației VeDemJust.
În acest moment, în România sunt în vigoare circa 10.700 de legi și ordonanțe, iar Constituția spune că respectarea lor este obligatorie. În plus, după împlinirea vârstei de 14 ani orice cetățean răspunde pentru încălcările serioase ale legii, necunoașterea lor neputând fi invocată în apărarea proprie. Prin urmare, elevii ar trebui să afle din timp ce le este permis şi ce le este interzis să facă, mai ales că statisticile privind infracționalitatea sunt devastatoare.
Planurile-cadru sunt acum în dezbatere publică, înainte să fie aprobate de Ministerul Educației, iar organizația VeDemJust (Voci pentru Democraţie şi Justiţie) speră că Educația Juridică va face parte, în sfârșit, din trunchiul comun de materie care se va studia la liceu, încă din această toamnă, până acum fiind predată doar opțional.
”Ar fi un act de mare responsabilitate din partea MEN (...) Se educă astfel în mod natural atitudinea față de sine, față de ceilalți, față de societate și stat, din perspectiva legilor care sunt făcute să ne protejeze și nu să ne pedepsească”, argumentează Oana Negru, președintele VeDem Just, într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro.
Spuneți-ne mai întâi dacă a existat un moment în istoria noastră recentă când s-a văzut clar că ar fi nevoie să ne cunoaștem mai bine legile și Constituția?
Aș vrea să readuc în memorie Asaltul asupra Justiției în episodul OUG 13. Din ignoranță și neștiință am fost foarte aproape de un dezastru național. Puteam să ne luăm adio de la democrație. Am avut noroc că o mică parte din populație a înțeles ce se întâmplă.
Dacă Educația juridică ar fi fost materie predată în școală cu mai multă vreme înainte de 2017, acest episod nu ar fi avut loc. Acei copii care ar fi beneficiat de această materie ar fi devenit, cu siguranță, adulți mai responsabili.
În zilele noastre, adulții nu numai că nu cunosc legile sau principiul conform căruia nimeni nu poate invoca neștiința legii ca scuză, dar nici nu înțeleg importanța participării la democraţie prin diverse instrumente precum audienţa, petiţia, protestul, contestaţia, propunerea legislativă etc.
La ce nivel credeți că ar trebui să se predea Educația Juridică - în gimnaziu, la liceu?
În România sunt patru milioane de copii, din care un milion sunt deja adolescenți. De la 14 ani, orice cetățean răspunde pentru încălcările serioase ale legii, prin urmare elevii ar trebui să afle ce este permis şi ceea ce este interzis să facă înainte de a împlini această vârstă. Astfel, pot evita consecinţele negative asupra lor din cauza comiterii unor fapte sau a unor decizii greșite în situații specifice.
În Europa nu există o astfel de materie în școală, ci se studiază diferite elemente în cadrul altor materii socio-umane. În SUA copiii învaţă despre Constituţie încă de la grădiniţă.
Educația Juridică ar trebui să existe ca materie obligatorie cât mai devreme posibil. Ea poate fi adaptată fiecărui nivel de vârstă și nu exclude celelalte materii socio-umane, de pregătire pentru viață.
Eu consider Educația juridică o supramaterie de studiu în școală. Faptul că ești foarte bun la limba română nu te absolvă în situația în care ai încălcat legea.
Așa cum învățăm regulile de bun simț în cei 7 ani de acasă, așa ar trebui să învățăm despre drepturile și obligațiile noastre încă de la vârste mici. Acestea sunt tot reguli, dar prinse în acte normative și care ajută copiii să înțeleagă că au atât drepturi cât și îndatoriri acasă, pe stradă, în online, la școală, în relația cu autoritățile și instituțiile statului. Se educă astfel în mod natural atitudinea față de sine, față de ceilalți, față de societate și stat, din perspectiva legilor care sunt făcute să ne protejeze și nu să ne pedepsească.
”Educația juridică a tinerilor este esențială”, spune și judecătorul italian Claudia Rosini, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Spotmedia.ro.
Ce ne arată statisticile? Ce argumente suplimentare oferă ele pentru ca Educația Juridică să fie introdusă ca materie obligatorie în școli?
Într-un răspuns oficial al Consiliului Legislativ către asociaţia VeDem Just se arată că, la data de 21 ianuarie 2021, în România erau în vigoare de 10.698 acte normative din categoria legislaţie primară : 7.275 legi aprobate de Parlament, 1.018 ordonanţe de Guvern și 2.405 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
Potrivit Legii Fundamentale, Constituția, Art. 1- Statul român: (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Totodată neștiința legii nu poate fi invocată pentru a te apăra.
Dar ce facem în această situație în care volumul de legi este imens? Ce facem ținând cont de faptul că de la 14 ani minorul răspunde penal şi contravenţional? Ei bine, mergem în școli cu lecţii de educație juridică, pentru a informa elevii cu privire la legile care îi impactează cel mai mult, îi ajutăm să conștientizeze consecințele faptelor lor și să devină mai vigilenți şi mai responsabili.
Vom trece acum și prin câteva dintre fenomenele și datele statistice aferente, pentru a sublinia nevoia de educație juridică în rândul elevilor.
Încă nu a fost publicat Raportul Ministerului Public pe anul 2020, dar vă pot reaminti analiza făcută de asociația noastră pe baza raportului de anul trecut: Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019. Am urmărit subiectele: violența în familie și implicarea minorilor în comiterea de infracțiuni. Statistica ne oferă următoarele date: din 100 de inculpați trimiși în judecată, șase sunt minori; în fiecare zi din 2019 procurorii au trimis în judecată 11 minori, dintre care unul a ajuns în stare de arest.
În 2019 au fost trimiși în judecată 62.072 inculpaţi, dintre care 3.850 minori. Județele cu cei mai mulți minori trimiși în judecată sunt Cluj și Galați, iar cu cei mai puțini sunt Harghita, Covasna și Giurgiu. Față de anul 2018, au comis infracțiuni împotriva persoanei 766 de minori, cu 25 mai mulți decât în anul precedent. A crescut și numărul minorilor care au comis infracțiuni împotriva patrimoniului: 2069, cu 16 mai mulți decât în anul precedent.
Au mai fost trimiși în judecată 1.459 de autori ai infracțiunilor comise în familie împotriva a 1.700 de victime, dintre care 661 minore. Județele cu cele mai multe victime ale violenței domestice sunt Bacău și Suceava, iar cele cu un numărul cel mai mic sunt Mehedinți și Harghita. Județele cu cei mai mulți minori agresați în propriile familii sunt Botoșani și Suceava, iar cu cel mai puțini București și Brăila.
Am avut de-a face inclusiv cu:
- Agresiuni împotriva părinților: au fost 141 victime, din care 14 părinți decedați, 9 victime ale tentativei de omor, 79 de victime ale lovirilor și vătămărilor corporale
- Copii victime ale părinţilor: au fost 234 victime, din care 165 minori. Dintre acestea, 18 au decedat și 5 au fost victime ale tentativei de omor, 104 victime ale lovirilor sau altor violențe, 42 victime ale violului, 456 victime ale abandonului de familie.
- Fraţi şi surori victime: 133 au fost victime, din care 12 uciși, 21 victime ale tentativei de omor, 72 victime ale lovirilor și vătămărilor corporale, 7 victime ale violului.
Iată și alte cazuri în care adolescenții au fost victime sau agresori:
- Băiatul de 16 ani atacat la Botoşani a fost înjunghiat de un adolescent de 14 ani
- Mai mulţi băieţi între 12 și 17 ani au fost violați în București. Trei suspecți au ajuns la Poliție
- Adolescente bătute la Târgu Jiu: Fata reţinută a fost pusă sub control judiciar
- Într-o localitate din Mureş, un băiat a ucis cu sălbăticie un căţel, în vreme ce sora lui filma oribilă scena cu telefonul mobil şi se amuză, împreună cu alţi fraţi
- O fată de 18 ani a intrat într-un apartament, a furat ce a găsit, apoi a înjunghiat-o pe proprietară în timp ce dormea
Dar nu se ajunge întotdeauna în fața judecătorului, mai sunt și alte probleme de natură juridică și consecințe diverse, cu care se confruntă copiii și adolescenții.
Într-adevăr, am vorbit despre latura penală a realității, dar să nu excludem latura socială și educațională. În condițiile în care avem atât de multe provocări: sistem de educație și învățământ în derivă, pandemie, sărăcie, abandon școlar, violență în școli, lipsa educației sexuale atât acasă cât și la școală, rămășițe ale unor tradiții de genul: „Bătaia este ruptă din rai” și „Eu te-am făcut, eu te omor”, ne lovim de alte fațete ale cotidianului copiilor noștri: bullying, mobbing, cyberbullying, consumul de substanțe interzise, mame minore.
Iar datele sunt alarmante.
În 2019, într-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății se arăta că ”La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul” de bullying, ”cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”.
Eu sunt mamă a unei fete adolescente şi vorbesc deseori despre fenomenul mamelor minore. Potrivit raportului realizat de Asociația SAMAS și UNICEF-Raport Sarcină la Adolescente în România: „...procentul mamelor adolescente (mamele care au născut copii înainte de vârsta de 20 de ani) a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani. În 2019, numărul total de sarcini la adolescente este în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vârsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vârsta mai mică de 15 ani)”.
Astfel, suntem pe locul doi în contextul țărilor din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente. Nu stăm mai bine nici la numărul de avorturi: gândiți-vă la impactul emoțional și psihic covârșitor asupra adolescentei și la posibilele urmări. Iată că în astfel de situații educația juridică se poate împleti cu succes cu educația sexuală.
Totodată, cu înaintarea în pandemie, în contextul școlii on-line și al izolării prelungite, s-a accentuat fenomenul cyberbullying-ului prin care se înțelege hărțuirea prin folosirea tehnologiilor digitale. Fenomenul poate avea loc pe rețelele de socializare sau platformele de comunicare (Messenger,Whatsapp etc), în timpul jocurilor sau prin schimbul de mesaje pe telefoanele mobile. Pandemia continuă, psihologii ne atenționează din ce în ce mai des, prin urmare autoritățile împreună cu părinții și cadrele didactice trebuie să ia măsuri imediate și consecvente împreună: una dintre acestea poate fi cu succes Educația Juridică.
Dați-ne și câteva exemple despre teme ce pot fi discutate la ora de Educație Juridică, pentru a le fi și mai limpede tuturor celor implicați - elevi, profesori, părinți.
La Educație Juridică, elevii:
- înțeleg că libertatea presupune nu doar drepturi, ci și obligații;
- studiază ce îndatoriri au copiii în familie, ce obligaţii au părinţii faţă de copii, care sunt gradele de rudenie şi cum poate fi prevenită şi combătută violenţa domestică;
- află care sunt pericolele consumului de substanţe interzise; în ce condiții pot accesa serviciile medicale;
- află cum identifică și unde apelează când achiziţionează produse defecte sau expirate;
- învață cum trebuie reacționat și cum se pot feri de agresiuni fizice și sexuale; în ce condiţii se poate căsători o persoană;
- află care sunt regulile de comportament şi sancţiunile în mediul şcolar;
- cum se previne discriminarea;
- cum se combate corupţia;
- care sunt regulile de circulaţie pe drumurile publice și care este comportamentul dezirabil în mijloacele de transport în comun; care sunt regulile de călătorie în afara ţării;
- cine încheie acte pentru minor până la 14 ani, respectiv după ce el împlineşte această vârstă;
- cum se poate deschide un cont bancar;
- cum trebuie îngrijit un animal;
- ce trebuie să conţină un contract de muncă și cum se munceşte legal cu ziua; ce înseamnă să faci voluntariat sau internship; cum se obţine indemnizaţia de şomaj;
- cum este protejată viaţa privată și demnitatea în relația directă cu ceilalți;
- care sunt regulile de utilizare și de securitate personală pe rețelele de socializare Facebook, Instagram, WhatsApp, Tik Tok;
- în ce condiţii poate participa un copil la emisiuni sau în reportaje la televizor;
- cum sunt aleşi reprezentanții elevilor în organismele şcolare;
- care sunt regulile ce trebuie respectate când fac o petrecere;
- care sunt condițiile de participare la ora de religie;
- care sunt organele de control și organele legii şi care trebuie să fie conduita cetățenilor în raport cu acestea;
- cum ne apărăm de abuzurile din partea organelor statului;
- cum poate cineva să ajungă un om al legii;
- cum se desfăşoară un proces civil sau penal şi ce drepturi și proceduri speciale se aplică minorilor implicaţi în procese;
- cum pot să fie despăgubiți cei cărora li s-au încălcat drepturile;
- ce sancțiuni îi așteaptă pe cei care încalcă legea și ce efecte vor suporta în cursul vieții lor.
„Practic, educația juridică este o investiție în viitor: copiii nu vor mai trăi cu frică de alţii, vor şti care sunt drepturile lor şi cum să le apere, care sunt instituţiile competente şi termenele în care trebuie apelat la ele, va scădea infracționalitatea juvenilă, va scădea numărul de copii victime, va creşte respectul faţă de oameni şi încrederea în autoritățile statului, oamenii se vor implica mai mult în viaţa cetăţii, vor deveni mai isteţi şi, poate, chiar mai fericiţi”, spune președintele VeDem Just, Oana Negru, în partea a doua a interviului acordat pentru cititorii Spotmedia.ro.
