Multe lucruri vor fi mai bune sub noul președinte american, dar nu toate se vor schimba – cu asta sunt de acord mulți observatori ai relațiilor transatlantice. Iar Europa trebuie să devină un partener mai activ.
Așteptările de la noul președinte american sunt enorme. Europa oscilează în prezent între speranța renormalizării relațiilor cu Washingtonul și reparării relației transatlantice și neliniștea că Joe Biden nu se va putea concentra prea mult pe politica externă, din cauza situației interne tensionate din SUA.
Pentru ministrul francez al Relațiilor Europene, Clément Beaune, este clar că „Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare.”
Conceptul autonomiei strategice rămâne la fel de important și în timpul administrației Biden/Harris. "Europa trebuie să-și definească singură valorile și interesele. Desigur, nu împotriva SUA, trebuie să colaborăm cu America."
Beaune, considerat un apropiat al președintelui francez Macron, speră că această colaborare va fi mult mai bună pe teme ca protecția climei și politica de securitate și comercială. "Parteneriatul are nevoie de un nou avânt."
Autonomia strategică nu este o insultă
Emmanuel Macron este cel care a venit cu noțiunea de "autonomie strategică" în relația dintre Europa și SUA. O noțiune care nu ar fi fost foarte pe placul Berlinului și Varșoviei.
Ministrul francez al Relațiilor Europene încearcă să explice mai bine conceptul: sigur că noțiunea nu presupune neglijarea parteneriatului cu SUA și nici NATO, dar "Statele Unite vor continua să ne ceară să devenim mai autonomi. Să preluăm o responsabilitate mai mare, să cheltuim mai mult pentru Apărare".
În acest context, Beaune apără și mult criticatul nou tratat UE-China:
"Ar fi ciudat să creadă cineva că UE nu are dreptul să încheie propriile sale tratate." Acordul cu China nu ar fi defel îndreptat împotriva noului șef de stat american, ci "Europa ar trebui să știe ce vrea și să-și asume responsabilitate în toate privințele".
Guvernul de la Paris pare că vrea, prin strategia sa, să păstreze o independență europeană sporită și față de administrația Biden, exact conform tradiției franceze de a privi mai sceptic decât restul Europei parteneriatul transatlantic.
Europa trebuie să fie parte din soluție
Europenii ar trebui să arate la Washington cât se poate de repede că au rupt-o cu administrația Trump, crede Jana Puglierin de la Council on Foreign Relations din Berlin:
"Au fost patru ani grei, acum suntem din nou de aceeași parte a baricadei și îl salutăm pe noul președinte cu brațele deschise."
Acest mesaj și disponibilitatea de a coopera pot fi importante inclusiv pe plan intern pentru Joe Biden: "Nu suntem vasalii nimănui și nu putem da timpul înapoi, dar trebuie să arătăm noului guvern american că Europa se bazează pe multilateralism și vrea să preia sarcini suplimentare."
Potrivit ei, Biden este atât de copleșit de problemele interne ale Americii, încât ar fi bucuros ca Europa să preia mai multe teme, de exemplu situația din Belarus. "Ar trebui ca noi să fim parte a soluției, nu a problemei."
Jana Puglierin sprijină ideea unei anumite autonomii strategice a europenilor, lucru care îi va face parteneri mai buni. "Parisul se teme că ambițiile europenilor de a deveni mai independenți vor fi din nou amânate. Iar la Berlin există neliniști cu privire la victoria strânsă repurtată de Biden și față de posibilitatea ca SUA să nu fie mereu acolo pentru a ajuta Europa."
Rezultă că, în orice caz, Europa trebuie să devină mai puternică și să încerce mai activ să păstreze SUA alături ca partener.
După învestirea lui Joe Biden, europenii ar trebui să abordeze mai întâi "subiectele ușoare", cu rezultate rapide, recomandă Puglierin: politica privind clima, negocierile cu Iranul, rolul NATO.
"La începutul verii va avea loc un summit NATO, unde ar urma să fie semnalizat un nou început și un nou concept strategic."
Pe de altă parte, o temă care va continua să fie enorm de grea este cea a politicii comerciale, unde se recomandă pași mici înainte. În ceea ce privește tratatul UE-China, experta adoptă o poziție critică: "Trebuie să depășim neapărat acest start ratat reprezentat de politica față de China."
Joc nou în parteneriatul transatlantic
Tratatul cu China a fost un pas nefericit, este de părere și Reinhard Bütikofer, eurodeputat ecologist german. "Am fi putut să începem mai bine relația cu noua administrație."
Nu ar fi vorba aici de a cere voie Americii, ci de o cooperare a ambelor părți în privința Chinei și a altor teme. Din punct de vedere strategic, demersul unilateral al europenilor în relația cu China nu ar avea prea mult sens.
Ar exista însă destul timp pentru a sta de vorbă pe acest subiect. Acordul cu China ar urma să intre în vigoare doar dacă va fi ratificat de Parlamentul European, iar până la votul acestuia ar exista încă destule oportunități de dialog.
Europenii au eșuat să dea Washingtonului, Beijingului și restului lumii un semnal important, consideră Bütikofer. Și anume: "Există un joc nou, iar parteneriatul transatlantic va fi resuscitat."
Politicianul ecologist crede că politica privind clima ocupă acum primul loc, urmată de politica comercială și de cea de securitate. Nu ne putem permite luxul de a ne ocupa doar de un subiect, spune Bütikofer, care invocă noțiunea americană de multitasking - rezolvarea simultană a mai multor sarcini.
Sfârșitul unui coșmar?
La punctul unu la capitolul schimbări pe care echipa Biden le va aduce pentru Europa se află "sfârșitul disprețului manifestat de Trump pentru Europa", spune Judy Dempsey de la Carnegie Europe.
În plus, experta consideră că Biden înțelege mult mai bine Europa și o cunoaște de asemenea bine pe Angela Merkel. Demsey crede că europenii trebuie să facă mai mult, mai ales în politica de securitate și apărare. Și ar putea exista o șansă de a relua negocierile privind controlul armamentului nuclear.
Relația transatlantică trebuie să rămână deschisă, de ambele părți, pentru o cooperare mai strânsă cu alte democrații.
Trebuie cooptate țări precum Canada și Japonia, pentru poziții și strategii comune comerciale, de securitate și de apărare față de China, India și America Latină.
Judy Demsey crede că, prin resuscitarea unor acorduri comerciale precum TTIP, între Washington și Bruxelles, Occidentul își va putea impune din nou normele și valorile comune, ca și regulile pentru transparență și investiții.
Coșmarul perioadei Trump va putea fi depășit doar dacă se va încerca să se înțeleagă ce-i animă pe populiști și pe membrii mișcării Alt Right și cum poate fi reglementată funcționarea rețelelor de socializare.
Regimurile autoritare ar încerca să submineze democrația prin atacuri cibernetice și prin finanțarea unor astfel de mișcări extremiste, avertizează Judy Dempsey. "Administrația Trump a scos în evidență vulnerabilitatea instituțiilor democratice, subliniind în același timp și forța lor. Care este moștenirea lăsată de ea - aceasta rămâne o întrebare deschisă."
Barbara Wesel