Mai mulţi parlamentari, printre care Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu sau Dorel Căprar, propun printr-un proiect legislativ înregistrat joi, la Senat, ca firmele să fie obligate să angajeze pensionari în calitate de consilieri.
”Societătăţile comerciale cu capital privat, care, la finalui ultimului an fiscal au avut o cifră de afaceri mai mare de 5. 000 000 lei, sunt obligate să angajeze, din rândul pensionarilor, cu contract individual de muncă, persoane cu experienţă, cu titlul de consilier în domeniile de activitate ale societăţii comerciale respective.
Pentru persoanele angajate conform prevederilor prezentului articol, nu se datorează contribuţiile de asiguări sociale şi contribuţia de asigurări de sănătate pentru partea din salariu mai mică sau egală cu câştigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, propun iniţiatorii.
Aceștia sunt Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Dorel Căprar, Alexandru Băişanu, Eugen Durbacă, Andrei Gerea, Rodica Paraschiv, majoritatea deveniţi recent membri ai Partidului Puterii Umaniste (Social-liberal) susținut puternic de Antena3.
În cazul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de lei şi cu cel puţin de 5 angajaţi, unul dintre acestia trebuie să fie pensionar.
În cazul firmelor cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de lei şi cu mai mult de cinci angajaţi, ”paritatea nu poate fi mai mare de un consilier pensionar raportat la un număr de 5 persoane care nu au atins pragul vârstei de pensionare”.
Neîndeplinirea acestor obligaţii poate fi constatată de Inspecţia Muncii, afirmă autorii propunerii legislative privind reintegrarea pe piaţa muncii a pensionarilor care îşi doresc să îşi continue activitatea în domeniile în care au activat anterior pensionării.
Argumente pentru angajarea pensionarilor
Iniţiatorii argumentează că pensionarii devin din ce în ce mai săraci comparativ cu ceilalti membri ai societăţii, iar pentru o mică parte dintre ei venitul suplimentar reprezintă o reală sursă de existenţă,, fiind direcţionat pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere, sănătate şi alimentaţie.
De asemenea, ei subliniază că retragerea din activitate, lipsa de comunicare cu foştii colegi de breaslă, renunţarea la unele activităţi obişnuite, toate contribuie la o izolare socială treptată a persoanelor vârstnice.
”Cu certitudine, scăderea potenţialului biologic şi a fluxului informaţional contribuie la o deteriorare a sănătăţii şi stării psihologice a persoanelor vârstnice.
Pe de altă parte, exodul profesioniştilor români către statele Europei Occidentale - au plecat, în general, persoane active din categoria de vârstă 25-45 de ani - a generat, pe lângă reducerea drastică a resursei de forţă de muncă inalt calificată, şi o falie între generaţii.
Beneficiile demersului nostru, care nu necesită resurse bugetare de ordin public, se vor resimţi, în egală măsură, în rândul profesioniştilor de vârsta a treia (obţin un venit suplimentar, işi mentin un ritm de viaţă activ cu efecte pozitive asupra echilibrului psihosomatic, îşi consolidează statutul social), angajatorilor (îşi asigură o forţă de muncă înalt calificată loiaiă responsabilă), tinerilor ( care vor avea posibilitatea de a ”învăţa meserie” de la modele profesionale consacrate) societăţii, în general (care ar deveni mai echilibrată, coezivă şi eficientă)”, afirmă iniţiatorii, printre care se numără şi fostul ministru de Externe, fost preşedinte al Senatului Teodor Meleşcanu, în vârstă de 79 de ani, aceasta fiind una dintre cele 11 iniţiative legislative la care este co-autor în actuala legislatură.