Ne poate face să ne simțim relaxați și fericiți într-un moment, dar anxioși sau deprimați în altul. Ne ajută să adormim mai ușor, dar ne și perturbă somnul. Cum se explică efectele atât de contradictorii pe care alcoolul le produce asupra oamenilor?
„Adesea spunem că alcoolul este, din punct de vedere farmacologic, promiscuu. Nu doar te calmează: poate stimula circuitele de recompensă, poate reduce semnalele de amenințare, poate elibera opioide endogene care reduc durerea sau stresul, poate modifica luarea deciziilor și poate schimba starea de spirit – toate în același timp”, spune Rayyan Zafar, neuropsihofarmacolog la Imperial College London, pentru The Guardian.
Cocaina acționează în principal asupra sistemelor de dopamină și noradrenalină (care determină motivația, vigilența și energia), MDMA stimulează în principal eliberarea de serotonină și oxitocină (care cresc starea de bine, empatia și legăturile sociale), iar opiaceele precum heroina acționează asupra sistemului endorfinelor (care induce relaxare profundă și euforie).
Alcoolul le influențează pe toate acestea și, în plus, afectează și cei doi neurotransmițători cei mai comuni din sistemul nervos: glutamatul, care activează celulele creierului pentru a transmite informații, și acidul gamma-aminobutiric (aproape întotdeauna prescurtat GABA), care încetinește sau blochează anumite semnale pentru a ajuta creierul să se relaxeze.
„Alcoolul ajunge la creier în câteva minute, iar primul lucru pe care îl face este să schimbe echilibrul dintre acești doi mesageri chimici – unul inhibitor și unul excitator”, spune Zafar.
„El amplifică GABA și reduce glutamatul, iar acea senzație inițială de ‘ușoară amețeală’ apare deoarece cortexul frontal, partea creierului responsabilă de judecată, autocontrol și automonitorizare, începe să se dezactiveze. În același timp, se eliberează dopamină și endorfine în circuitele de recompensă, care oferă motivație, relaxare și energie. De aceea, oamenii se simt mai relaxați, mai vorbăreți și mai puțin inhibați social”.
Pe măsură ce concentrația de alcool din sânge crește, începe să afecteze regiuni mai profunde și mai primitive ale creierului – inclusiv cerebelul, care coordonează mișcarea, și trunchiul cerebral, care reglează funcții de bază precum ritmul cardiac și respirația.
„Mai întâi oprește progresiv sistemele de control de nivel superior, apoi circuitele care ne mențin coordonarea fizică”, spune Zafar. Aceasta înseamnă că vorbirea devine neclară, echilibrul se deteriorează și timpul de reacție încetinește. Dacă ignori toate semnele de avertizare până când nivelul de alcool din sânge devine critic, trunchiul cerebral poate încetini atât de mult încât nu mai transmite plămânilor să respire sau inimii să bată.
Echilibrul dintre GABA și glutamat este responsabil și pentru starea de anxietate sau depresie pe care mulți dintre noi o simțim a doua zi după ce am băut prea mult, deoarece corpul încearcă să compenseze substanțele chimice introduse.
„În timp ce alcoolul se află în organism, creierul compensează efectele sale sedative prin intensificarea sistemelor excitatorii, în special glutamatul și căile asociate stresului. După ce alcoolul părăsește organismul, aceste sisteme compensatorii nu se opresc instantaneu – rămâne o stare temporară de supraexcitare.
Hormonii stresului, precum cortizolul, pot rămâne ridicați, arhitectura somnului este perturbată, iar sistemele de neurotransmițători sunt temporar dezechilibrate. Rezultatul este un creier care se simte agitat, dar epuizat, anxios și neliniștit”, spune Zafar.
Un alt factor tot mai bine înțeles în ceea ce privește efectele alcoolului asupra stării noastre de spirit este axa intestin-creier, rețeaua de comunicare care leagă sistemul nervos central de tractul gastrointestinal.
„Alcoolul poate crește permeabilitatea intestinală, provocând ceea ce este adesea numit ‘intestin permeabil’ – permițând fragmentelor bacteriene să intre în fluxul sanguin.
Aceste molecule declanșează răspunsuri imune și inflamație de nivel scăzut, care pot afecta starea de spirit, cogniția și oboseala prin intermediul axei intestin-creier”, spune Zafar.
La consumatorii cronici de alcool, acest lucru poate duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi bolile de ficat, tensiunea arterială crescută, somnul perturbat și un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.
Dacă înțelegem mai bine de ce apelăm la alcool, putem face alegeri mai conștiente în privința consumului. ”În loc să ne întrebăm ‘Ar trebui să beau?’, o întrebare mai bună ar fi: ‘Pentru ce folosesc această băutură?’”, spune Zafar.
Dacă răspunsul este reducerea stresului, relaxarea socială sau dorința de a „închide” mintea, este posibil să realizăm că nu avem nevoie de prea mult alcool pentru a obține efectul dorit – sau că nu suntem dispuși să suportăm reacția neurochimică de revenire pe care o provoacă.
Astfel, am putea să ne stabilim reguli simple despre când și cât vom bea, pentru a rămâne sub limita maximă recomandată de specialiști de 14 unități pe săptămână. Sau am putea opta, în schimb, pentru un mocktail, câteva exerciții de respirație profundă, o scufundare în apă rece sau un duș fierbinte, cu același efect.
C.S.