Consiliul de Securitate al ONU intră în linie dreaptă pentru votul asupra rezoluției privind strâmtoarea Ormuz, însă negocierile rămân complicate.
Rusia, China și Franța au transmis că se opun oricărei formulări care ar permite utilizarea forței împotriva Iranului, potrivit unei analize New York Times.
Rezoluția, redactată de Bahrain împreună cu statele arabe din Golf, urmează să fie supusă votului vineri, la ora 18.00. Documentul ar permite statelor să folosească „toate mijloacele necesare” pentru a asigura tranzitul prin strâmtoarea Ormuz - o formulare care deschide posibilitatea unei intervenții militare, fără a o face obligatorie.
Textul a fost însă modificat în urma negocierilor diplomatice. Varianta inițială prevedea autorizarea explicită a utilizării forței militare, însă această formulare a fost atenuată în urma opoziției Chinei și Rusiei.
De la optimism la blocaj diplomatic
Surse citate de CNN arătau că Arabia Saudită, prin Mohammed bin Salman, a încercat să evite blocarea rezoluției prin negocieri diplomatice, inclusiv cu Vladimir Putin.
Totuși, evoluțiile de la ONU indică dificultăți majore în adoptarea textului. Cele trei puteri cu drept de veto au respins explicit ideea autorizării forței, ceea ce face extrem de dificilă adoptarea textului în forma actuală.
Chiar și în rândul membrilor nepermanenți ai Consiliului există diviziuni, potrivit diplomaților.
Expresia care a creat blocajul
Textul rezoluției a ajuns deja la a patra variantă, după săptămâni de negocieri. Blocajul apare în jurul unui paragraf-cheie care ar permite statelor:
- să acționeze individual sau în coaliții navale
- să folosească „toate mijloacele necesare” pentru a asigura navigația și a preveni blocarea strâmtorii
Pentru Rusia, China și Franța, această formulare echivalează cu o autorizație de intervenție militară directă împotriva Iranului.
Ormuz, punctul critic al războiului
Criza a fost declanșată după ce Iranul a închis strâmtoarea Ormuz, la scurt timp după declanșarea războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie.
Prin această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale transportate la nivel global. Blocada a provocat:
- creșteri puternice ale prețurilor la energie
- perturbări majore în transportul maritim
- costuri mai mari pentru asigurări și livrări
În paralel, Iranul a lansat atacuri asupra statelor din Golf, care găzduiesc baze americane, provocând victime și pagube semnificative infrastructurii energetice.
Macron: Este nerealist
Președintele francez, Emmanuel Macron, a respins ideea redeschiderii forțate a strâmtorii, susținută de Donald Trump. El avertizează că o astfel de operațiune ar fi extrem de riscantă.
„Este nerealist, pentru că ar dura foarte mult și ar expune navele la amenințări de pe coastă din partea Gărzii Revoluționare, care dispune de resurse semnificative și rachete balistice”, a declarat Macron.
O criză care rupe relațiile din Golf
Inițiativa Bahrainului marchează o ruptură majoră între Iran și vecinii săi arabi. State care până recent încercau să mențină relații echilibrate cu Teheranul - inclusiv Arabia Saudită, Qatar sau Oman - se aliniază acum împotriva acestuia.
Blocarea strâmtorii lovește direct economiile lor, dependente de exporturile de energie. Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale, a fost deja nevoit să oprească producția și estimează pierderi de aproximativ 20 de miliarde de dolari anual.
„O criză politică tratată cu arma”
Analiștii avertizează că rezoluția riscă să escaladeze conflictul, în loc să îl rezolve.
Ali Vaez, de la International Crisis Group, organizație internațională de analiză a conflictelor, spune că abordarea este fundamental greșită. „Tratează o criză politică de parcă ar putea fi rezolvată cu arma în mână”, a declarat acesta.
În acest moment, șansele ca rezoluția să fie adoptată în forma actuală sunt reduse. Fără acordul celor trei puteri cu drept de veto, documentul ar putea fi blocat complet sau diluat semnificativ, fără referire la folosirea forței.