România a pierdut în primă instanță procesul deschis de Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care le-a comandat, dar pe care ulterior a refuzat să le mai preia.
În același dosar, Polonia a fost obligată să achite circa 1,3 miliarde de euro, astfel că valoarea totală a litigiului ajunge la 1,9 miliarde de euro, relatează Reuters, citată de Agerpres.
- Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va susţine, miercuri seară, de la ora 20:00, o conferinţă de presă, pe tema deciziei instanței belgiene.
Decizia a fost pronunțată miercuri de o instanță din Bruxelles, care a stabilit că România și Polonia trebuie să respecte contractele semnate în timpul pandemiei pentru achiziția vaccinurilor Pfizer/BioNTech. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Procesul a fost deschis la sfârșitul anului 2023, după ce Pfizer a cerut în instanță obligarea celor două state să execute contractele negociate de Comisia Europeană în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Unul dintre cele mai importante acorduri a fost semnat în mai 2021, într-un moment în care cererea de vaccinuri era încă foarte mare, iar accesul rapid la doze era considerat esențial.
Polonia a refuzat în aprilie 2022 să mai primească vaccinurile, invocând schimbarea situației sanitare, războiul din Ucraina și existența unor stocuri deja suficiente. Ulterior, România a adoptat o poziție similară și a refuzat o parte din dozele contractate, argumentând, la rândul ei, că cererea scăzuse puternic.
Instanța belgiană a respins însă argumentele celor două state. Potrivit AFP, tribunalul a apreciat că Polonia și România nu au demonstrat că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale”. Reuters notează la rândul său că judecătorii au considerat insuficiente argumentele privind evoluția pandemiei, războiul și presupusul abuz de poziție dominantă invocat de cele două țări.
Reacții la decizie
Pentru România, miza financiară este uriașă: suma de aproximativ 600 de milioane de euro vizează circa 28–29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID comandate și nepreluate. În cazul Poloniei, nota de plată este de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Guvernul român a transmis, potrivit Reuters, că nu are încă un anunț oficial cu privire la hotărâre și, în consecință, nu poate comenta. Nici Ministerul Sănătății din Polonia nu a oferit un comentariu imediat după pronunțarea deciziei.
Pfizer a salutat hotărârea instanței belgiene. Potrivit AFP, compania americană a arătat că decizia reflectă „importanța obligațiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii” și a adăugat că se așteaptă acum ca statele membre să respecte hotărârea.
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă: România nu și-a respectat contractul
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă a declarat, pentru News.ro, că se așteaptă ca deciziile instanțelor să mai sufere modificări pe parcursul procesului, dar a admis că hotărârea de acum vine și din faptul că România nu și-a respectat obligațiile contractuale.
„România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse, motiv pentru care asta este o primă consecinţă, pe de o parte. Pe de altă parte, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a previzionat în momentul în care Uniunea Europeană a semnat contractul cu Pfizer”, a spus Ioana Mihăilă.
Ea a reamintit că este vorba despre contractul negociat în mai 2021 între Comisia Europeană și Pfizer pentru furnizarea de vaccinuri în anii 2022–2023, într-un moment în care, spune ea, nimeni nu anticipa clar cum va evolua pandemia și când se va încheia presiunea sanitară.
Potrivit fostului ministru, statele membre puteau accepta sau refuza intrarea în contract, însă numărul de doze nu a fost un element negociabil la nivel național, fiind stabilit de Comisia Europeană în funcție de populația fiecărui stat membru. Iar repartizarea s-a făcut indiferent de vârstă sau de indicațiile concrete de vaccinare din fiecare țară.
Mihăilă a mai spus că toate statele membre ale Uniunii Europene au acceptat atunci intrarea în contract și că România nu a făcut notă separată. În plus, a susținut că decizia de la acel moment a fost justificată de contextul epidemiologic și că nu era realist ca România să refuze semnarea unui contract pentru vaccinul cel mai solicitat.
Vlad Voiculescu: Responsabilitatea pentru deciziile-cheie aparține lui Florin Cîțu și Alexandru Rafila
Fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a declarat că decizia instanței din Bruxelles în procesul cu Pfizer „era previzibilă” și că, deși nu este definitivă, „slăbeşte şi mai mult poziţia României în procesul care continuă”. El susține că s-a ajuns aici după ce România a refuzat, în 2023, negocierea propusă de Pfizer și Comisia Europeană pentru flexibilizarea contractelor de vaccinuri anti-COVID.
Fostul ministru a prezentat și propria cronologie a deciziilor care au dus la actualul litigiu. Potrivit lui, în mai 2021 „premierul Florin Cîţu decide participarea României la contractul european de achiziţie comună”, iar cantitatea asumată a fost de 39 de milioane de doze.
După care, în ianuarie 2022, „ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele ~39 de milioane de doze - un act de implementare a unei obligaţii deja existente”, iar ulterior „suspendă orice livrări de vaccinuri”.
În mai 2023, Pfizer și Comisia Europeană au venit cu propunerea de flexibilizare, însă „România - alături de Ungaria şi Polonia - alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază şi scapă”.
În februarie 2024, Pfizer a deschis acțiunea în instanță la Bruxelles.
Fostul ministru afirmă și că responsabilitatea pentru deciziile-cheie aparține lui Florin Cîțu și Alexandru Rafila. „Premierul Florin Cîţu a decis toate achiziţiile de vaccinuri din 2021. Ministrul Rafila a semnat fişa de comandă în ianuarie 2022 - un act de implementare a unei obligaţii deja asumate - şi ulterior a suspendat livrările”, a transmis Voiculescu. El consideră că Alexandru Rafila ar trebui să explice și de ce România nu a mai folosit vaccin anti-COVID în ultimii ani.
Voiculescu spune că singura soluție realistă rămasă este negocierea cu Pfizer și susține că actualul executiv a făcut abia acum ceea ce trebuia făcut încă din 2023.
„Guvernul Bolojan a făcut acum câteva săptămâni ceea ce ar fi trebuit să facă Guvernul Ciucă acum câţiva ani: a dat mandat ministrului Sănătăţii să poarte urgent negocieri cu Pfizer şi să ajungă la o înţelegere. Este târziu, dar rămâne singurul lucru responsabil de făcut”, a transmis fostul ministru.
Voiculescu a precizat și că nu a avut nicio implicare în semnarea contractului aflat acum în litigiu, explicând că a fost demis din funcția de ministru al Sănătății la 14 aprilie 2021, cu o lună înainte de semnarea acestuia.
Miza extinsă
Cazul are o miză care depășește disputa punctuală dintre compania farmaceutică și cele două state. El pune sub presiune inclusiv mecanismul de achiziție comună negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, într-un moment de criză sanitară fără precedent.
Criticii acestor acorduri au susținut ulterior că ele au devenit prea împovărătoare după scăderea cererii și au obligat statele să plătească pentru doze pe care nu le mai puteau folosi.
Comisia Europeană a arătat însă, că la momentul semnării contractelor, în mai 2021, finalul pandemiei nu putea fi anticipat, iar statele membre au avut libertatea de a decide dacă intră sau nu în aceste acorduri. Executivul european a refuzat să comenteze litigiile aflate pe rol, subliniind că nu este parte în procese.