Comisia Europeană a greșit refuzând să publice mesajele text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, transmise în timpul pandemiei de Covid-19, a decis o instanță a Uniunii Europene.
Jurnaliștii au cerut accesul la aceste schimburi, realizate în contextul negocierii unui contract de miliarde de euro privind vaccinurile.
Verdictul este o lovitură puternică pentru imaginea președintei Comisiei și un semnal important privind transparența instituțiilor europene, scrie Politico.
Un precedent major pentru transparență
„Este o victorie clară pentru transparență. Oamenii au dreptul să știe cum sunt luate deciziile, chiar dacă acestea sunt discutate prin mesaje text,” a declarat eurodeputata olandeză Raquel García Hermida-van der Walle, negociatoare din partea grupului Renew Europe pentru reformarea legislației privind accesul la documente.
Hotărârea are potențialul de a schimba percepția și practicile instituțiilor UE în privința comunicării oficiale.
Instanța: Comisia nu a oferit explicații credibile
Curtea Generală a UE a afirmat că executivul european „nu a explicat într-un mod plauzibil” de ce consideră că acele mesaje nu conțin informații relevante care ar trebui păstrate și, eventual, făcute publice. Esența cazului constă în stabilirea dacă mesajele text pot fi considerate documente oficiale și, prin urmare, publicabile.
Activiștii pentru transparență susțin că orice formă de comunicare ce ține de procesul decizional ar trebui tratată ca document oficial.
Comisia se apără, dar evită asumarea responsabilității
După decizie, Comisia Europeană a emis un comunicat în care afirmă că „transparența a fost întotdeauna esențială” pentru instituție și pentru von der Leyen.
Aceasta a promis că va respecta cadrul legal în vigoare, însă nu a anunțat nicio măsură concretă.
Comisia a transmis că „va decide asupra pașilor următori,” fără a indica dacă va face publice mesajele sau va contesta hotărârea.
Mesajele, recunoscute public abia după un interviu
Inițial, Comisia nu a confirmat existența mesajelor. Acestea au fost dezvăluite într-un interviu acordat de von der Leyen publicației New York Times în 2021.
Ulterior, în cadrul unei audieri preliminare la Luxemburg, avocații Comisiei au argumentat că mesajele nu aveau importanță suficientă pentru a fi înregistrate oficial și, prin urmare, nu pot fi puse la dispoziția presei.
Instanța a fost fermă: Comisia nu poate pur și simplu afirma că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere „explicații credibile” care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce aceste mesaje nu pot fi identificate sau puse la dispoziție.
Lipsa acestor justificări ridică serioase semne de întrebare privind respectarea standardelor de responsabilitate publică.
Un eșec personal pentru von der Leyen
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât Ursula von der Leyen nu doar că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinuri al UE, ci și conduce instituția care ar trebui să aplice regulile de transparență.
Decizia instanței alimentează criticile și riscă să afecteze credibilitatea ei politică, mai ales că vine la scurt timp după ce a promis un nou mandat axat pe eficiență, integritate și deschidere.
Procesul a fost inițiat de New York Times și de fostul său corespondent-șef la Bruxelles, după ce Comisia a refuzat, în 2022, să publice mesajele.
În interviul din aprilie 2021, Bourla a descris schimburile de mesaje cu von der Leyen ca fiind cheia unei încrederi reciproce profunde, care a permis încheierea unui contract major.
Acordul, semnat în mai 2021, prevede achiziția a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech - cel mai mare dintre toate contractele de acest tip semnate de UE.