Atacurile americano-israeliene împotriva Iranului și amenințările la adresa infrastructurii sale energetice, precum și represaliile Teheranului asupra vecinilor săi din Golf subliniază modul în care normele de declanșare și escaladare a războaielor internaționale au fost răsturnate.
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat de cel puțin două ori că va folosi forța împotriva instalațiilor energetice iraniene. Săptămâna trecută, el a declarat că va „bombarda masiv” câmpul de gaze South Pars dacă Iranul va continua să atace siturii energetice qatareze.
Iar sâmbătă, el a spus că SUA vor „distruge” „centralele electrice ale Iranului, începând cu cea mai mare” dacă liderii săi nu vor redeschide Strâmtoarea Ormuz.
Acest lucru vine pe fondul unei îngrijorări în creștere că natura acestui război pune o presiune suplimentară, fără precedent, asupra ordinii globale bazate pe reguli.
Luis Moreno Ocampo, procuror-șef fondator al Curții Penale Internaționale (CPI), a declarat că ordinea globală bazată pe reguli a fost concepută pentru a proteja civilii și a împiedica națiunile să recurgă la război în alt mod decât în autoapărare sau atunci când este aprobat de Consiliul de Securitate al ONU.
El a declarat pentru BBC că războiul împotriva Iranului echivalează cu o crimă de agresiune în conformitate cu dreptul internațional.
Moreno Ocampo a mai spus că amenințările lui Trump de a bombarda centralele electrice iraniene, precum și atacurile atât ale Iranului, cât și ale Israelului asupra infrastructurii energetice, nu reprezintă ținte legitime.
El a comparat astfel de atacuri cu cele ale Rusiei asupra siturilor energetice din Ucraina, care au dus la inculparea oficialilor ruși de către CPI pentru presupuse crime de război.
- Europenii îl refuză rând pe rând pe Trump: „Acesta nu este războiul nostru!” Replica: Am știut că nu ne vor ajuta
- Trump răbufnește: Nu mai avem nevoie și nici nu mai dorim asistența țărilor NATO. Niciodată nu am avut. Nu avem nevoie de ajutorul nimănui
„Atacurile Rusiei în Ucraina sau ale SUA în Iran sau în Venezuela sunt numite crimă de agresiune. Aceasta înseamnă utilizarea forțelor armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a unui alt stat, asta e tot”, a spus Moreno Ocampo.
„Acum trecem de la sistemul bazat pe reguli la domnia unui om. Orice va decide astăzi președintele Trump va fi regulă. Aceasta nu este o lume viabilă”, a spus el.
Reacția Casei Albe
Ca răspuns, Casa Albă a numit declarația lui Moreno Ocampo „ridicolă”. Aceasta a spus că Trump ia „măsuri îndrăznețe pentru a elimina amenințarea reprezentată de un regim terorist necinstit”.
Uciderea civililor de către Iran în regiune a subliniat „importanța luării acestei măsuri de către președinte”, a adăugat un oficial al Casei Albe.
Întrebat despre îngrijorările legate de atacurile americane asupra centralelor electrice iraniene, care constituie crime de război, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a declarat duminică pentru CBS News: „Când ai un regim care controlează atât de multă infrastructură critică, pe care o folosește nu doar pentru a continua represiunea propriului popor, ci și pentru a ataca vecinii săi și, în încălcarea sancțiunilor ONU, pentru a se îndrepta spre o armă nucleară, atunci asta face ca acelea să fie ținte legitime”.
Cu toate acestea, Moreno Ocampo a declarat că atacurile Iranului asupra vecinilor săi din Golf - care nu l-au atacat - ar fi, de asemenea, considerate o crimă de agresiune în temeiul dreptului internațional.
Nici SUA, nici Israelul, nici Iranul nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Totuși, administrația Trump a sancționat mai mulți judecători ai curții, ca represalii pentru investigațiile anterioare asupra SUA și Israelului.
Conform Statutului de la Roma, care a înființat curtea, „direcționarea intenționată a atacurilor asupra unor obiective civile, care nu sunt obiective militare” este definită drept crimă de război, a spus el.
Deși siturile civile își pot pierde protecția dacă sunt utilizate în scopuri militare, în astfel de cazuri atacurile trebuie să respecte principiile dreptului internațional umanitar, inclusiv distincția dintre combatanți și civili.
Grupurile pentru drepturile omului spun că atacarea centralelor electrice iraniene ar putea avea un impact devastator asupra vieții civile, având în vedere că iranienii suferă deja din cauza penelor de curent, electricitatea fiind adesea necesară pentru pomparea apei în locuințe.
Iranul a declarat că, dacă SUA ar efectua un astfel de atac, ar ataca sistemele energetice și de apă ale vecinilor săi din Golf, ca represalii.
Conflictul se află într-un „stadiu periculos”
În timpul războiului, rachetele au aterizat și în apropierea instalațiilor nucleare din Iran și Israel. Organizația Mondială a Sănătății a declarat că conflictul se află într-un „stadiu periculos” și a cerut reținere.
Brian Finucane, fost avocat al Departamentului de Stat, a declarat pentru BBC că, dacă Trump ar pune în aplicare amenințări împotriva instalațiilor energetice ale Iranului, „este greu de înțeles cum un astfel de atac ar putea fi legal. Este gata să atace lucruri care nu sunt în mod evident obiective militare”.
Atacurile aeriene israeliene au vizat mai multe depozite de combustibil din Teheran și din jurul acestuia, creând mingi de foc imense și trimițând coloane groase de fum în aer.
Iranul a atacat infrastructura energetică din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Oman, Irak și Israel. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că, de la începutul războiului, cel puțin 40 de active energetice din nouă țări au fost „grav sau foarte grav” avariate.
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat atacurile Iranului asupra vecinilor săi din Golf. Însă criticii susțin că condamnarea de către Occident a încălcărilor dreptului internațional de către Iran este subminată de faptul că SUA par să abandoneze în mod deschis astfel de norme.
Administrația Trump creează o eră a „diplomației criminale”
Brian Katulis, fost oficial al securității naționale atât în administrațiile democrate, cât și în cele republicane, a declarat că amenințările lui Trump au venit în contextul unui „moment foarte riscant pentru ordinea internațională”.
El a declarat pentru BBC că amenințările SUA la adresa infrastructurii energetice și acțiunile sale în Iran și Venezuela au transmis un semnal: „Puteți face ce doriți. Jungla a crescut la loc. Într-un fel, aceasta urmează pur și simplu curenții care existau deja în sistemul internațional și care accelerau”.
Katulis a susținut că incapacitatea lui Trump de a forma eficient o coaliție pentru a securiza Strâmtoarea Ormuz a fost un rezultat direct al pierderii încrederii aliaților în SUA.
El a mai spus că administrația Trump creează o eră a „diplomației criminale”.
Casa Albă a respins această afirmație. Un oficial a declarat că președintele Trump a restabilit locul Americii ca cea mai puternică țară din lume, pentru a proteja SUA și aliații săi împotriva amenințării unui Iran înarmat nuclear.