Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că măsurile anunţate de Guvern în criza carburanţilor sunt „doar nişte soluţii de avarie”, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al combustibililor.
„Prin declararea situaţiei de criză statul poate obliga companiile să îşi limiteze exporturile, în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, adică îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, explică Negrescu.
Economistul consideră că limitarea adaosului comercial „va avantaja marii jucători din piaţă”, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, dar îi va afecta pe cei mici, fără „forţă financiară”.
Negrescu reclamă inacţiunea Guvernului în privinţa preţului gazelor pentru agenţii economici, explicând că oamenii vor avea o factură mai mică la gaze, dar vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la „covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii”.
„Prin deciziile anunţate, Guvernul încearcă, în primul rând, să evite problemele de aprovizionare, să nu ne trezim cu o penurie de carburanţi pe piaţă care să ducă la raţionalizarea consumului.
Declararea situaţiei de criză în zona carburanţilor este menită ca, din punct de vedere legal, statul să poată obliga companiile să îşi limiteze exporturile, să controleze, practic, ce se întâmplă cu benzina şi motorina rafinate în ţara noastră şi aflate în depozitele benzinarilor.
Şi asta în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, altfel spus îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu.
Acesta consideră că, dincolo de asigurarea consumului, deciziile în privinţa limitării marjei comerciale şi a procentului de biocarburant sunt „doar nişte soluţii de avarie, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al carburanţilor”.
„Marja comercială în acest sector este, în acest moment, undeva la 9-10%, iar o scădere la jumătate a acesteia va avea un impact de maxim 40-50 bani/litru şi asta chiar dacă va fi eliminată şi obligativitatea aditivării motorinei, care implică un cost estimativ de 3-4%. Altfel spus, măsurile sunt menite doar să «cosmetizeze» preţul carburanţilor, nicidecum să genereze o temperare semnificativă”, explică Negrescu.
Statul nu are bani să asigure nici compensarea de 50 de bani din 2022
Analistul economic precizează că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a mai lansat o declaraţie „interesantă”, care „ridică semne de întrebare”.
„A spus că, în viitor, pe măsură de Guvernul va aduna mai mulţi bani din creşterea preţurilor la carburanţi, vor fi luate în calcul măsuri de compensare a preţurilor pentru toţi românii.
Mai simplu spus, statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea. E o percepţie care creionează dimensiunea problemelor bugetare cu care se confruntă statul român – practic nu are bani din care să ofere măcar compensarea de 50 bani asigurată la precedenta criză a carburanţilor, din 2022", spune analistul.
Rafinăriile stau, aşa că avem petrol degeaba
El adaugă că soluţiile propuse de Guvern vin, pe de altă parte, să acopere o realitate dură, că în plină criză a carburanţilor, rafinăriile Rompetrol şi Lukoil sunt închise, iar cea de la OMV Petrom funcţionează doar cu o parte din instalaţii.
„Altfel spus, deşi avem petrol mai ieftin în rezerve, nu putem să îl ducem în piaţă, pentru că n-are cine să-l rafineze în aşa fel încât să ducă la o scădere semnificativă a preţului la pompă.
Pe de altă parte, limitarea marjei comerciale a jucătorilor din piaţă se anunţă o misiune extrem de periculoasă pentru simplul motiv că va avantaja marii jucători din piaţă, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, şi va afecta în sens negativ pe cei mici, care n-au forţa financiară, capacitatea de a rezista acestui tip de intervenţie în piaţă”, mai spune Negrescu.
Şi cu gazele ce facem?
Potrivit economistului, un alt semnal de alarmă vizează „lipsa de acţiune a Guvernului în privinţa preţului gazelor pentru agenţii economici”.
„De la 1 aprilie, piaţa va fi liberalizată, iar firmele riscă să plătească tarife cu 40-60% mai mari, fapt care va declanşa un nou val de inflaţie generalizată în economie.
Plafonarea costurilor doar pentru populaţie riscă să devină inutilă în condiţiile efectului de «waterbed». Altfel spus, chiar dacă oamenii vor plăti o factură mai mică la gaze, vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii. Astfel, «ce vom lua pe mere vom da pe pere» din punct de vedere economic”, a conchis analistul economic.