Dacă ești proprietar de clădire monument istoric sau din arie protejată mâzgălită cu graffiti, în București, vei avea 2 posibilități, potrivit unui regulament pus în dezbatere publică de PMB.
Prima: accepți înscrierea într-un program al PMB, care se va ocupa de tot și îți va percepe 20% din costurile de igienizare.
A doua: te ocupi singur de curățenie (cu toată birocrația implicată) sau iei amendă de 5.000 de lei de la Poliția Locală.
Pe marginea regulamentului – aflat în dezbatere publică, pe site-ul PMB, AICI– s-a discutat, luni dimineață, la un eveniment moderat de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu.
Au mai participat ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, viceprimarii Capitalei, reprezentanți ai primăriilor de sector (printre care primarii George Tuță și Paul Moldovan), administratorul public al Capitalei, Lucian Judele, parlamentari, directori de instituții cu rol în ocrotirea patrimoniului și arhitecți, dar și susținători ai fenomenului graffiti.
Puteți urmări întreaga dezbatere AICI.
Ciucu a susținut că e nevoie neapărat de schimbări în legislație, care să facă diferența între a aduce modificări și a igieniza o fațadă.
„Am zis să pilotăm o zonă – de la Bulevardul Elisabeta, de la Facultatea de Drept – până dincolo de Izvorul Rece. Am inventariat toate clădirile. Am căutat soluții să scăpăm de graffiti: gheață carbonică, laser ... Și am calculat câți bani ne trebuie.
Una dintre probleme este că, pentru o simplă igienizare, avem nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, dar și proiect realizat de un arhitect! Vă dați seama ce hârțogărie ar urma.
Opinia mea este că trebuie să ieșim din această situație. Am făcut legislație drastică pentru a proteja patrimoniul. Și am zis acolo că e nevoie de toată aceste documente pentru orice tip de «intervenții»”, a explicat Ciucu.
Primarul general a menționat că problema nu poate fi rezolvată doar cu pază. Nu poți păzi toate clădirile, nici măcar pe cele din zona protejată.
„În plus, avem lege care nu are efect. Și când Poliția Locală îi prinde pe cei care fac graffiti, nu pățesc mare lucru, din punct de vedere penal ... judecătorii se înmoaie că sunt tineri, că sunt copii”, a mai spus primarul general.
Ciucu susține că – acolo unde nu se poate face curățenie – lucrurile încep să se petreacă în logica „broken window policy” (politica geamului spart - n.red.).
Teoria – formulată de cercetătorii americani James Q. Wilson și George L. Kelling în 1982 – susține că, într-o zonă care e neglijată de autorități, se va instala mizeria și va crește criminalitatea.
„Pleacă privații. Pleacă banii. Nu se mai dezvoltă zona”, a mai spus Ciucu.
Bujduveanu: Ca orice oameni de stat, am dispus ...
Viceprimarul PNL al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a susținut că regulamentul pe care îl propune PMB și pe care îl găsiți AICI - cu tot cu comentariile exprimate de public - împarte răspunderea curățării unei fațade cu proprietarul clădirii.
Așa cum legislația împarte deja sancțiunile, în cazul unei clădiri monument istoric mâzgălite între: cel care a făcut graffiti-ul și proprietarul clădirii pe care s-a „desenat”.
„Acum o lună, ne-am uitat la clădirea de vizavi de Primăria Capitalei. E Registratura PMB. Și ca orice oameni de stat, am dispus: să se curețe. Și a început să fie curățată, dar numai pentru că era a PMB.
În rest, primarul poate dispune doar pe domeniul public, nu pe cel privat. Iar fațadele celor mai multe dintre clădiri sunt private.
(...) Dacă nu putem interveni în 24 de ore, ne întoarcem la teoria geamului spart. Regulamentul impune o contribuție de 80% din partea municipalității. Mai mult nu putem, potrivit legii”, a spus Bujduveanu.
Potrivit HCGMB 180/2017, răspunderea întreținerii clădirilor din București le revine proprietarilor. Cei identificați că nu se ocupă pot fi amendați cu 5.000 de lei. Aproape la fel de mult ca aceia care sunt prinși mâzgălind și care riscă o amendă de 6.000 de lei.
În cazul monumentelor istorice, situația e mai complicată. Orice intervenție trebuie avizată. Iar avizele întârzie cu anii. E și unul dintre motivele pentru care unii dintre bucureștenii care locuiesc în astfel de clădiri ajung să intervină fără autorizație și să aibă de-a face cu Poliția Locală.
Totuși, în cazul în care nu vor ajutorul PMB, proprietarii vor fi obligați să curețe fațada în cel mult 90 de zile.
În schema de mai jos - parte a regulamentului pus în dezbatere publică - găsiți mecanismul de funcționare propus pentru igienizarea fațadelor mâzgălite:
Bujduveanu a spus că a introdus mecanismul de coplată, din cauză că legea nu-i permite PMB să achite integral lucrările la imobile private.
Ulterior, însă, în cadrul discuției - când un arhitect a întrebat de ce să plătească proprietarul, în condițiile în care asta îl descurajează să se înscrie în programul PMB - Ciucu a zis că, dacă PMB ar avea control asupra sistemului, nu s-ar opune să achite și costul integral al lucrării, dacă legea permite.
„Dacă adoptăm regulamentul în Consiliul General la finele acestei luni, cel mai devreme putem curăța o clădire prin septembrie”, a declarat Stelian Bujduveanu.
Ciucu a precizat însă că - fără modificări legislative și fără eliminarea obligației de a obține avize și de a face proiect pentru igienizarea fațadelor - regulamentul nu va ajuta la nimic.
Ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, a susținut că e deschis la colaborare. Deși consideră că rolul ministerului pe care îl conduce, în unele chestiuni, este supraevaluată.
Raluca Turcan a declarat că există și varianta modificării de lege pe cale parlamentară, dar că o ordonanță de urgență (OUG) inițiată de Ministerul Culturii și de cel al Dezvoltării ar fi mai rapidă.
Directorul Direcției de Urbanism: Să lucrăm pe tronsoane, nu clădire cu clădire
„Varianta maximală e modificarea legislației.
A doua variantă: la nivelul Direcției de Cultură să avem un acord nu pentru fiecare clădire, ci pentru un tronson. Să avem pe tronsonul respectiv ghiduri de finisaje. Au fațadele din materialele enumerate - nu cred să fie mai mult de 10 materiale pe tronson, să zic - și se intervine cu ce se stabilește în ghid.
Dar să putem merge la Direcția de Cultură doar cu un releveu fotografic cu zonele afectate (adică poză, nu releveu în sensul de lucrare complexă de documentare - n.red.).
Trebuie ca Ministerul Culturii și Direcția de Cultură să accepte această modalitate internă de lucru cu tronsoane”, a explicat directorul executiv al Direcției de Urbanism din PMB, arhitectul Mihai Munteanu.
Ciucu: Dacă îmi spuneți „aviz” și „proiect”, m-ați pierdut!
Arhitectul Vlad Cavarnali de la Direcția de Cultură a Municipiului București (din subordinea Ministerului Culturii - n.red.) a susținut că se pot emite acorduri pentru reparații pentru clădirile care fie sunt în ansambluri de monumente istorice, fără a avea ele însele statutul de monument, fie sunt cel mult monumente de clasă B.
„Când ai un proiect de reparații pus pe masă, cu aviz de la Direcția de Urbanism și acord de la Direcția de Cultură București, lucrurile se pot face fără probleme”, a spus arhitectul.
Ciucu i-a replicat că modalitatea aceasta de lucru nu va funcționa.
„Nu am încredere. Când aud cuvintele «proiect» și «aviz»... deja pe mine m-ați pierdut. O să se vadă comisia din An în Paște. O să aibă ceva de zis. «Nu e bun, îl întoarcem».
Dacă nu dați posibilitatea de a interveni cu metode predocumentate, certificate, cu oameni bine pregătiți, verificați .... dacă mă trimiteți iar la proiect, să măsoare cu rigla fațada, în loc să facă o poză... Nu se va întâmpla!
Știu în ce țară trăiesc și că acțiunea colectivă e aproape imposibilă. Știu piedicile pe care unele instituții publice le pun altor instituții. Dacă nu renunțăm la ideea de ștampilă de arhitect și proiect tehnic și mă puneți în fața avizării, mă aduceți acolo unde sunt deja. Și nu se va întâmpla!”, a mai spus Ciucu.