Războiul dintre SUA, Israel și Iran începe să producă primele efecte serioase asupra economiei europene. Creșterea rapidă a prețurilor la energie a declanșat presiuni tot mai mari asupra Comisiei Europene pentru a veni cu măsuri concrete de protejare a economiilor și a consumatorilor.
Mai multe state membre sunt nemulțumite de abordarea prudentă a Bruxelles-ului și cer activarea instrumentelor de urgență folosite în timpul crizei energetice provocate de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, scrie Politico.
Petrolul a trecut de 100 de dolari
De la începutul războiului din Golf, acum 12 zile, prețurile petrolului și gazelor au crescut puternic pe piețele internaționale. În prima săptămână de conflict, petrolul a depășit pragul de 100 de dolari pe baril – cel mai ridicat nivel din ultimii ani – înainte de a coborî, marți, spre 88 de dolari.
Creșterea prețurilor riscă să se traducă rapid în facturi mai mari pentru europeni și într-un nou val de presiuni inflaționiste, într-un moment în care economia continentului încearcă încă să se stabilizeze după șocul energetic din 2022.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a activat până acum niciun mecanism de intervenție la nivelul UE. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a declarat marți că nu există „un risc imediat pentru aprovizionarea cu energie”.
Bruxelles-ul preferă soluții pe termen lung
Executivul european a insistat până acum pe măsuri structurale: diversificarea surselor de energie, reducerea dependenței de combustibili fosili și accelerarea investițiilor în energie regenerabilă.
Comisia a cerut, de asemenea, statelor membre să reducă facturile la energie prin scăderea taxelor interne aplicate energiei.
Pentru unele guverne, însă, aceste soluții sunt prea lente, în raport cu presiunile economice actuale.
„Nu planurile pe 10 ani vor rezolva problema”, a spus un oficial sloven, citat de Politico, referindu-se la nevoia unor măsuri rapide pentru a limita impactul creșterii prețurilor.
Italia conduce ofensiva pentru măsuri de urgență
Italia este una dintre țările care cer cel mai insistent o intervenție rapidă a Bruxelles-ului. Ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a fost primul care a criticat public poziția precaută a Comisiei, solicitând activarea instrumentelor folosite în timpul crizei energetice din 2022.
Italia are unele dintre cele mai ridicate costuri ale energiei din Europa, în mare parte din cauza dependenței de gazul importat. Această vulnerabilitate riscă să amplifice impactul conflictului asupra facturilor la electricitate.
„Italia este foarte îngrijorată de impactul asupra inflației din cauza mixului energetic ineficient pe care îl avem”, a declarat un oficial italian.
Roma susține că răspunsul trebuie să fie unul coordonat la nivel european. Deputatul Raffaele Nevi, din partidul Forza Italia, a avertizat că reacțiile individuale ale statelor ar putea crea dezechilibre economice în interiorul Uniunii.
Ce măsuri sunt cerute la Bruxelles
Guvernele care cer acțiune rapidă vor ca UE să activeze instrumente de intervenție deja folosite în trecut. Printre acestea se numără relaxarea regulilor privind ajutorul de stat, pentru ca guvernele să poată subvenționa consumatorii și companiile, coordonarea reducerii consumului de energie sau chiar plafonarea prețului gazelor.
Au existat și apeluri pentru modificarea sau suspendarea sistemului european de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS). Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de tranziția verde, Teresa Ribera, a respins însă această variantă.
Totuși, cancelarul german Friedrich Merz a cerut accelerarea revizuirii acestui sistem. Un document pregătit pentru viitorul summit european propune reducerea impactului prețului carbonului asupra facturilor la electricitate, fără a afecta rolul ETS în tranziția climatică.
UE este împărțită asupra intervenției
Nu toate statele membre susțin însă măsuri de urgență. Țările cu economii mai solide și cu o pondere mai mare a energiei regenerabile preferă soluții bazate pe mecanismele pieței. Aceste guverne se tem că intervențiile europene ar putea distorsiona piețele energetice sau ar transfera resurse către state mai vulnerabile.
„Nu suntem fani ai reglementărilor de urgență. Preferăm soluțiile de piață”, a spus un diplomat dintr-o țară din nordul Europei. El a admis totuși că, dacă situația energetică s-ar deteriora serios, țara sa ar putea sprijini intervenții la nivelul UE.
Decizia este acum la Comisia Europeană
Mai multe guverne așteaptă ca Executivul european să prezinte propuneri concrete la reuniunea miniștrilor Energiei de săptămâna viitoare sau la summit-ul liderilor europeni de la finalul lunii.
Premierul slovac Robert Fico a cerut explicit „propuneri concrete”, nu doar „declarații generale”.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că discuțiile sunt în desfășurare și că Ursula von der Leyen va prezenta o evaluare a situației și opțiunile posibile la următoarea reuniune a liderilor UE.
AIE ia în calcul cea mai mare eliberare de petrol din rezervele strategice
În paralel, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) analizează posibilitatea celei mai ample utilizări a rezervelor strategice de petrol realizate vreodată, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor provocată de războiul din Orientul Mijlociu.
Potrivit Reuters, care citează Wall Street Journal, agenția discută punerea pe piață a unui volum record de petrol din rezervele strategice. O măsură similară a fost luată în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina, când au fost eliberate 182 de milioane de barili, în două tranşe.
Statele membre ale AIE urmează să discute propunerea într-o reuniune extraordinară, iar o decizie este așteptată miercuri. Planul trebuie însă aprobat în unanimitate, iar opoziția unui singur stat ar putea întârzia adoptarea lui.
G.P.