Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că în următorii 10 ani România aproape îşi va tripla capacităţile de producţie a energiei nucleare.
Bogdan Ivan arată că lumea are nevoie de tot mai multă energie. ”Consumăm mai mult, iar în acelaşi timp trebuie să reducem emisiile de CO₂ şi să facem sistemele energetice mai stabile. Energia nucleară este una dintre puţinele surse capabile să acopere deficitul de energie curată: produce constant, la scară mare, cu emisii reduse şi are un rol esenţial în securitatea energetică”, a subliniat ministrul, care a participat marți la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.
Potrivit ministrului Energiei, pentru România, implicaţiile sunt directe.
”Suntem la graniţa estică a Uniunii Europene, într-o regiune unde volatilitatea preţurilor se simte repede, iar securitatea energetică are efecte concrete în economie. Avem 60 de ani de experienţă în energie nucleară şi peste 30 de ani de operare în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă la Cernavodă, iar energia nucleară acoperă deja aproximativ o cincime din consumul naţional de electricitate.
Avem cele mai performante reactoare nucleare din lume în scoreboard-ul AIEA pentru 2026, după ce Unităţile 1 şi 2 de la Cernavodă s-au clasat pe locurile 1 şi 3 la nivel mondial în indicatorii de performanţă pentru 2025, cu un factor mediu de capacitate de peste 92%”, menţionează Bogdan Ivan.
Ministrul anunţă că, în următorii 10 ani, România aproape îşi va tripla capacităţile de producţie a energiei nucleare.
”De ce? Pentru că orice MW în plus din surse nucleare înseamnă mai multă securitate energetică şi mai multă competitivitate pentru ţara noastră. Pentru că, împreună cu regenerabilele, energia nucleară înseamnă libertatea de a avea un sistem energetic mai puternic, mai echilibrat şi mai robust, inclusiv în momente dificile”, explică el.
Ursula von der Leyen: Reducerea sectorului energiei nucleare în Europa a fost o „greşeală strategică”
Reducerea sectorului energiei nucleare din Europa a fost o „greşeală strategică”, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care guvernele se confruntă cu o criză energetică provocată de războiul din Iran, relatează Reuters.
Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest procent a scăzut la 15%, ceea ce a făcut ca Europa să devină dependentă de importurile de petrol şi gaze, ale căror preţuri au crescut în ultimele zile.
Faptul că este „complet dependentă de importurile scumpe şi volatile” de combustibili fosili pune Europa într-o poziţie dezavantajoasă faţă de alte regiuni, a declarat von der Leyen.
„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greşeală strategică din partea Europei să renunţe la o sursă fiabilă şi accesibilă de energie cu emisii reduse”, a spus von der Leyen.
Germania, ţara natală a lui Von der Leyen, a luat o decizie politică în timpul cancelarului de atunci, Angela Merkel, de a renunţa treptat la centralele nucleare din cauza opoziţiei publice şi a preocupărilor legate de siguranţă după dezastrul de la Fukushima din 2011. Von der Leyen era ministru în guvernul Merkel când a fost luată această decizie.
Marţi, ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, a criticat „strategia retrogradă” a lui von der Leyen în ceea ce priveşte energia nucleară. „Energia electrică mai curată şi mai sigură provenită din vânt şi soare este mai ieftină, a impulsionat de mult timp tranziţia energetică şi nu produce deşeuri radioactive”, a declarat Schneider într-un comunicat.
UE a extins rapid energia regenerabilă, dar centralele electrice pe gaz constituie în continuare o parte importantă a mixului energetic, iar combustibilii fosili domină în continuare consumul de energie în sectoare precum transportul şi încălzirea.
Dependenţa continuă de petrolul şi gazul importate a expus ţările europene la creşterea preţurilor la energie în 2022, când Rusia a redus livrările de gaz după invadarea Ucrainei.
Renașterea energiei nucleare?
Bugetul UE nu finanţează direct proiectele de energie nucleară, deoarece acestea nu sunt susţinute în unanimitate de cele 27 de guverne membre.
Ca semn al acceptării crescânde a acestei tehnologii de către UE, von der Leyen a declarat că CE va oferi o garanţie de 200 de milioane de euro pentru investiţii private în tehnologii nucleare inovatoare.
Ea a spus că banii vor proveni de pe piaţa carbonului a UE.
Unele ţări ale UE care se opuneau anterior energiei nucleare, precum Danemarca şi Ţările de Jos, şi-au felxibilizat recent poziţia, căutând modalităţi de a asigura cantităţi mari de energie electrică stabilă şi cu emisii reduse de carbon pentru industria grea.
Alte ţări, printre care Austria şi Luxemburg, se opun în continuare.
Franţa, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susţine că energia stabilă şi cu emisii reduse de carbon provenită de la centralele nucleare este esenţială pentru competitivitatea industrială.