Ministerul Finanțelor a publicat, marți, în transparență decizională, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, împreună cu raportul privind evoluția macroeconomică pentru perioada 2026–2029.
Documentația include proiectul Legii bugetului de stat, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat și proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori din cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, economia României ar urma să depășească în acest an pragul de 2.000 de miliarde de lei produs intern brut, nivelul estimat fiind de 2.045 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 500 de miliarde de euro.
Deficitul bugetar rămâne ridicat
Proiectul de buget prevede un deficit bugetar cash de 6,2% din PIB, estimat la aproximativ 127,7 miliarde de lei.
Nivelul este însă mai mic decât cel din anii precedenți. În 2025, deficitul bugetar a fost estimat la 7,65% din PIB, iar în 2024 la 8,67%, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
În același timp, deficitul calculat după metodologia europeană ESA este estimat la 6% din PIB în 2026 și ar urma să scadă treptat până la 4,2% din PIB în 2028.
Veniturile bugetare ar urma să ajungă la 36% din PIB, în timp ce cheltuielile sunt estimate la 42,3% din PIB.
În termeni nominali, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde de lei, iar cheltuielile la aproximativ 864 miliarde de lei.
Creștere economică modestă
Guvernul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 1%, în contextul în care măsurile de consolidare fiscală vor afecta consumul privat.
Potrivit raportului macroeconomic, investițiile ar urma să fie principalul motor al creșterii economice, cu un avans estimat de 4%.
Sectorul construcțiilor ar urma să fie cel mai dinamic, cu o creștere de aproximativ 4,1%, susținută de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.
În schimb, industria și serviciile ar urma să aibă o evoluție mai modestă, cu creșteri estimate la 0,5% și 0,4%.
Investiții publice record
Bugetul pentru 2026 pune accent pe investiții, care ar urma să ajungă la 163,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 32 de miliarde de euro, un nivel record.
Suma este cu aproximativ 25,6 miliarde de lei mai mare decât în 2025 și reprezintă peste 8% din PIB, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Cea mai mare parte a investițiilor ar urma să fie finanțată din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde de lei, adică aproximativ două treimi din total.
Bugetul pentru fonduri europene crește cu peste 40% față de anul trecut, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
România ar putea beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde de euro prin mecanismul SAFE, inclusiv pentru proiecte de infrastructură strategică în estul țării.
PNRR intră în ultimul an de implementare
PNRR rămâne una dintre componentele esențiale ale bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană, iar multe proiecte trebuie finalizate până în august 2026.
Printre investițiile majore se numără Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Costul datoriei publice crește
Un capitol important de cheltuieli îl reprezintă plata dobânzilor la datoria publică. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească la 60,8 miliarde de lei, de la 50,5 miliarde de lei anul trecut.
Astfel, costul datoriei publice ajunge la aproximativ 3% din PIB, pe fondul deficitelor bugetare acumulate în ultimii ani și al ratelor încă ridicate ale dobânzilor.
Sprijin social și energie
Bugetul include și alocări pentru mai multe programe sociale.
Printre acestea se numără:
- 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate destinat persoanelor vulnerabile
- 1,53 miliarde de lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli
- 15,48 miliarde de lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități
În plus, bugetul prevede și fonduri pentru compensarea costurilor la energie, dacă mecanismele actuale nu vor acoperi cererile de decontare: 1,75 miliarde de lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei.
Mai mulți bani pentru administrațiile locale
Autoritățile locale ar urma să primească 86,4 miliarde de lei în 2026, cu 7,4 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent.
Din TVA vor fi alocate 27,7 miliarde de lei pentru finanțarea bugetelor locale, inclusiv pentru protecția copilului, transportul elevilor sau drumuri locale.
Proiectul de buget propune și o formulă de finanțare mai stabilă pentru București, prin crearea unui fond aflat la dispoziția Consiliului General, destinat cofinanțării proiectelor de infrastructură și programelor de dezvoltare locală.
PSD decide dacă votează bugetul
Guvernul ar urma să adopte în această săptămână forma finală a bugetului, care va fi apoi trimisă Parlamentului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că social-democrații vor decide duminică, în Consiliul Politic Național, poziția partidului privind proiectul de buget.
El a afirmat că există mai multe puncte contestate de PSD, printre care finanțarea incompletă a pachetului de solidaritate și lipsa unor prevederi privind creșterea salariului minim.