România face eforturi să revină în siajul Statelor Unite pe fondul amplificării conflictelor din regiune. Donald Trump e invitat în luna mai la summit-ul B9 de la București.
Președintele Nicușor Dan vrea să refacă axa București-Washington, într-un moment în care europenii nu văd cu ochi buni războiul început în Iran de SUA și Israel. Grupul E3, format din cele trei mari puteri europene (Franța, Germania și Italia) e gata să asiste Statele Unite la nevoie, dar niciuna din aceste țări nu vrea să fie implicată.
Cele trei au fost de acord să trimită ajutor pentru apărarea aeriană, dar Italia, care are trei baze americane pe teritoriul său încă din anii 1950, le-a permis americanilor să le folosească doar pentru operațiuni care nu implică bombardamente. În schimb, Franța și Marea Britanie au pus la dispoziția americanilor pentru apărare câteva baze militare.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, însă, explicit că ofensiva americano-israeliană este „în afara dreptului internațional”, iar cancelarul german Merz a vorbit despre urgența unui plan pentru Iran. Friedrich Merz a declarat că prăbușirea Iranului și prelungirea conflictului sunt „scenarii care ar putea avea consecinţe de anvergură pentru Europa”.
România nu vorbește despre acțiunile militare în care este implicată
Dacă războiul din Golf se extinde în timp sau spațiu, americanii ar putea avea nevoie și de baza militară Mihail Kogălniceanu, de la Marea Neagră. În fond, în iunie 2025, când Statele Unite au lansat operațiunea Midnight Hammer împotriva instalațiilor nucleare iraniene, această bază a fost folosită discret, aproape fără să știm.
Pista de 3,5 km și noua infrastructură coordonată de US Army Corps of Engineers la Kogălniceanu permit aterizarea și deservirea celor mai mari aeronave americane. De altfel, bombardiere strategice americane (B-52H Stratofortress și B-1B Lancer) s-au mai oprit la Baza Kogălniceanu în 2023 și 2024 pentru misiunile Bomber Task Force Europe, destinate descurajării avansului Rusiei.
Spre deosebire de alte state europene, România nu vorbește deloc despre acțiunile militare în care este implicată, de aceea, nu știm cât și cum e ajutat Kievul de București și nici câte tone de arme au traversat spațiul autohton cu destinația Ucraina. Nu e exclus, deci, ca baza militară de la malul Mării Negre să fie folosită, la fel ca în perioada Afganistanului, ca punct nodal logistic pentru americani, iar la nevoie, chiar mai mult decât atât.
Totul în tăcere, fiindcă n-ar fi primele operațiuni secrete între cele două părți: în 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că România ar fi găzduit o închisoare secretă a CIA pentru o perioadă de doi ani (septembrie 2003 - noiembrie 2005).
România devine din nou interesantă pentru americani odată cu reluarea conflictului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică a țării, plus bazele militare în care au investit în anii trecuți Statele Unite, sunt atuuri pentru România, dacă vrea să ajute America acum, când europenii nu prea vor să intre în acest carusel periculos.
Bucureștiul poate intra din nou în ecuația strategică a SUA
În acest peisaj în care România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina și în care aeroportul militar de la Kogălniceanu ar fi inclus în planurile americane pentru Iran, Bucureștiul poate intra din nou în ecuația strategică a Washingtonului. De aceea, summit-ul B9 de la jumătatea lunii mai, dacă e bine pregătit, se poate transforma într-o trambulină.
B9 sau Formatul București 9 este o organizație fondată de România și Polonia, după o idee a americanilor, imediat după anexarea Crimeii, pentru a găsi formule de apărare și descurajare a Rusiei. Din B9 fac parte statele foste comuniste: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
La întâlnirea de săptămâna trecută de la Varșovia, președintele polonez Karol Nawrocki i-a spus lui Nicușor Dan că poartă discuții cu statele scandinave privind extinderea B9 într-un B12 sau B11, „pentru a închide linia verticală de responsabilitate de-a lungul flancului estic al NATO și pentru a ne asigura că țările din nord, prin Polonia până în România, pot influența chestiunile de securitate din cadrul Alianței”. La această idee care avantajează Polonia, președintele român nu a venit cu o propunere complementară, să extindă formatul B9 pentru a asigura și flancul balcanic, până în Grecia.
Dacă în mai la summit-ul de la București va veni liderul de la Casa Albă sau șeful diplomației americane, Marco Rubio, reuniunea premierilor și președinților din estul Europei va avea o greutate mai mare, mai ales că miza întâlnirii este apărarea regiunii și terminarea războiului din Ucraina în favoarea acesteia.
În plus, România, care pare indecisă între Europa și America, la fel ca multe state de pe continent, își va defini din nou politica externă ca ecou al Washingtonului și va pierde ocazia să joace pe cartea principiilor, nu pe cea a puterii.