Prețul carburanților din România nu mai este determinat doar de evoluția petrolului, ci și de taxe și accize, care au crescut constant între 2020 și 2026, perioadă în care prețul la pompă a urcat cu peste 80%, se arată într-o analiză publicată sâmbătă de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
”În România, discuția despre carburanți începe aproape întotdeauna cu ‘cât e barilul’ și se termină cu ‘cine ne jupoaie’. Datele din anii 2020 și 2026, spun o poveste mai incomodă și mai clară: pe an ce trece motorina și benzina devine tot mai puțin un produs de piață și tot mai mult un mecanism fiscal și administrativ, în care statul mărește ponderea taxelor și costurile cresc accelerat.
Prețul la pompă nu mai este doar piață. Este și politică fiscală. În 2020, 63% din fiecare litru de combustibil mergea către bugetul de stat. În 2026, procentul ajunge la 69%. Asta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiți la pompă nu sunt petrol, nu sunt transport, nu sunt rafinare și nici marjă comercială. Sunt bani publici”, afirmă Dumitru Chisăliță.
În opinia sa, între anii 2020 și 2026, costul total al carburanților a crescut masiv: motorina de la 4,73 la 8,67 lei/litru (+83%), iar benzina de la 4,81 la 8,24 lei/litru (+71%), ceea ce arată o scumpire structurală alimentată de trei factori principali - materia primă, fiscalitatea și costurile interne.
Cele mai puternice creșteri vin din taxe
Potrivit președintelui AEI, cele mai puternice creșteri vin însă din taxe: accizele au urcat cu aproximativ 62% (motorină 1,73 - 2,80 lei/litru, benzină 1,89 - 3,06 lei/litru), iar TVA pe litru a crescut cu procente situate între 64-70% (motorină 0,92 - 1,51 lei/litru, benzină 0,84 - 1,43 lei/litru).
În același interval, țițeiul Brent exprimat în lei/litru a crescut tot cu aproximativ 62%, iar cursul valutar doar cu 12%, ceea ce arată că, în ultimii cinci ani, motorul principal al scumpirii nu a fost doar piața petrolului, ci și fiscalitatea.
”Doar din aceste două rânduri (acciză + TVA), diferențele sunt deja uriașe. Practic, fiscalitatea nu e 'o parte din preț'; ea devine axul, astfel în jurul fiscalității se reconstruiește prețul. (…) Acciza crește la fel ca materia primă. TVA crește pentru că baza crește. Dacă ar fi fost doar petrolul, am fi discutat despre volatilitate globală. Dar cifrele arată altceva: motorul principal al scumpirii în ultimii 5 ani este fiscal”, a explicat în analiza sa Dumitru Chisaliță.
Pe de altă parte, datele arată că nici lanțul operațional nu a rămas stabil: transportul a crescut cu 407%, rafinarea cu 641%, iar distribuția cu 50%.
”Rafinarea crește de peste șase ori procentual. Este o dinamică uriașă. Asta înseamnă că presiunea nu vine doar din taxe, ci și din costul efectiv de produs și livrat carburantul în România. Sistemul devine mai scump structural”, a explicat Chisăliță.
Nu piața domină prețul
În concluzie, datele prezentate de președintele AEI arată că, între 2020 și 2026, prețul combustibilului la pompă în România a crescut cu aproximativ 80%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu 62%, iar cursul valutar a înregistrat doar o creștere de 12%. În același interval, accizele au urcat cu peste 62%, iar TVA pe litru cu peste 70%, ceea ce a majorat ponderea care merge la buget direct sau indirect, de la 63% la 69%.
”Asta înseamnă că aproape 7 lei din 10 plătiți la pompă sunt bani fiscali. Nu piața domină prețul. Nu marja comercială. Nu cursul. Structura fiscală domină prețul. Când statul mărește constant ponderea, când taxele cresc mai rapid decât materia primă, responsabilitatea nu mai poate fi transferată doar către 'lăcomie' sau 'conjunctură externă'.
Realitatea dură este că și litrul de combustibil a devenit în principal un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preț este fiscalitate, scumpirea nu mai este un accident de piață. Este o alegere de politică economică”, a concluzionat președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.