Gigantul petrolier rus Lukoil, prin subsidiara sa olandeză Lukoil Overseas Atash BV, a dat în judecată statul român pentru a obține recunoașterea unui caz de forță majoră care ar permite prelungirea termenelor din acordul petrolier pentru perimetrul Trident din Marea Neagră.
Compania susține că nu intenționează să se retragă din proiect, anunță Profit.ro.
Lukoil Overseas Atash BV deține aproape 88% din concesiunea offshore Trident și este operatorul perimetrului, restul de circa 12% fiind deținut de Romgaz.
Reprezentanții companiei au declarat pentru Profit.ro că invocarea forței majore are ca scop exclusiv prelungirea termenelor din acordul petrolier încheiat în 2011 cu ANRM, nu ieșirea din proiect.
„Întrucât teama de necunoscut a întrerupt colaborări esențiale pentru etapa finală de explorare din perimetrul Trident, am invocat forța majoră (…) sub nicio formă cu intenția de a ieși din acordul petrolier, ci pentru a obține o prelungire a termenelor inițial prevăzute”, au transmis reprezentanții companiei, potrivit sursei citate.
Proces deschis la Tribunalul București
După ce ANRM și Romgaz au respins notificarea privind forța majoră, compania a inițiat proceduri necontencioase atât la Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, cât și în instanță.
„Începând cu luna noiembrie 2025, am demarat proceduri necontencioase pentru constatarea existenței cazului de forță majoră (…) acțiunea în constatare [se află] în prezent pe rolul Tribunalului București”, au precizat reprezentanții Lukoil.
Compania susține că situația este generată de „imposibilitatea obiectivă și temporară, neimputabilă societății”, determinată de efectele sancțiunilor economice unilaterale impuse de autorități din afara Uniunii Europene, precum și de reacția partenerilor comerciali și a instituțiilor financiare.
Contract reziliat și blocaje bancare
Un exemplu invocat este rezilierea de către Vantage Drilling International a unui contract de 80 de milioane de dolari pentru explorarea din Trident.
Potrivit Lukoil, partenerii contractuali și băncile au adoptat o „abordare abrupt defensivă”, generând întârzieri și blocaje. „Partenerii contractuali reziliau colaborări fără discuții ori negocieri, băncile închideau conturi și refuzau procesarea plăților”, afirmă compania.
Lukoil susține că sancțiunile OFAC și OFSI – impuse de SUA și Marea Britanie – nu au aplicabilitate directă în România și nu fac parte din ordinea juridică națională sau europeană.
Compania argumentează că sunt îndeplinite condițiile forței majore: caracter extern, imprevizibil și absolut invincibil. „Adoptarea unor asemenea sancțiuni reprezintă un eveniment exterior voinței și controlului părții afectate”, susține subsidiara.
În plus, efectele extrateritoriale și utilizarea sistemului financiar internațional ar fi creat un climat de incertitudine juridică majoră.
„Sancțiunile nu reprezintă simple interdicții teoretice, ci norme cu efect constrângător real, ale căror consecințe nu pot fi înlăturate prin diligențe rezonabile”, mai afirmă compania.
Guvernul a introdus supraveghere extinsă
În decembrie 2025, Guvernul a modificat Legea petrolului, permițând denunțarea unilaterală a unui acord petrolier din motive de securitate națională, măsură care ar putea viza participația Lukoil din Trident.
Pe 12 februarie, Executivul a instituit un regim de supraveghere extinsă asupra Lukoil Overseas Atash BV și a altor trei companii din România ale grupului rus.
Compania respinge orice legătură între proces și această măsură. „Dorim să infirmăm în mod ferm speculația potrivit căreia ar exista o legătură între acțiunea noastră în constatare și instituirea măsurii supravegherii extinse”, au transmis reprezentanții Lukoil.
Pe 26 februarie, Trezoreria SUA a prelungit cu aproximativ o lună, până la 1 aprilie 2026, derogarea care permite vânzarea activelor externe ale Lukoil, potrivit Profit.
La finalul lunii ianuarie, grupul rus anunțase un acord neexclusiv cu fondul american Carlyle pentru vânzarea unor active externe.