Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și secretarii de stat riscă revocarea din funcție dacă România va pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind că răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi politică, dar și administrativă.
Declarațiile au fost făcute, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
În cadrul întâlnirii au fost analizate stadiul reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, precum și pregătirile pentru cererile 5 și 6, care urmează să fie depuse.
Ilie Bolojan a cerut ministerelor să accelereze implementarea reformelor și investițiilor și să elimine blocajele, astfel încât angajamentele asumate de România să fie îndeplinite până la 31 august 2026.
Totodată, premierul a solicitat ca plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor să nu mai înregistreze întârzieri.
„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție, în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan, citat într-un comunicat de la Palatul Victoria.
Șeful Executivului a mai arătat că este necesară o monitorizare periodică a stadiului reformelor și investițiilor din PNRR.
La rândul său, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că, după creșterea absorbției fondurilor de la aproximativ 4 la peste 10,5 miliarde de euro anul trecut, ritmul trebuie accelerat în următoarele șase luni.
„Dacă anul trecut am crescut absorbția din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni trebuie să trecem la un ritm și mai intens pentru a dubla această sumă.
Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele făcute și un calendar al activităților pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat ministrul.
În ceea ce privește finanțarea, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a precizat că bugetul pentru 2026 va trebui să asigure sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât totalul alocărilor aferente PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și cheltuieli neeligibile.
Oficialul a adăugat că autoritățile publice locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie pentru a susține implementarea proiectelor.
România a depășit 50% din valoarea totală a PNRR
Potrivit datelor prezentate, România a depășit 50% din valoarea totală a PNRR, mai exact 50,08%, primind până în prezent 10,72 miliarde de euro, sumă care include prefinanțarea și fondurile aferente cererilor de plată 1 și 2, precum și o parte din cererea 3.
România are în total șase cereri de plată, ultimele două urmând să fie transmise în 2026, iar termenul limită pentru cererea finală este 30 septembrie 2026.
Cererea 5 va include 28 de ținte și jaloane, iar cererea 6 va cuprinde 151 de ținte și jaloane, aferente atât componentei nerambursabile, cât și celei rambursabile.
La reuniune au participat, alături de premier și ministrul Investițiilor, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu (PSD), precum și miniștri și secretari de stat responsabili de implementarea reformelor și investițiilor din PNRR.