În ziua 1457 de război atacurile aeriene ale Ucrainei le-au surclasat pe cele ale Rusiei.
Orașul Belgorod, situat la mai puțin de 40 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost vizat de un atac masiv cu rachete care a provocat distrugeri ale instalațiilor energetice. Potrivit autorităților locale, există pagube majore, iar furnizarea de energie electrică și căldură a fost parțial afectată.
De asemenea, o rafinărie din regiunea Pskov, situată în nord-vestul Rusiei, a fost lovită de drone ucrainene, iar flăcările au cuprins un rezervor de petrol.
Ministerul rus al Apărării a anunţat că în timpul nopţii a distrus 113 drone ucrainene.
În schimb, Rusia a lansat mai puțin de 40 de drone în timpul nopții, cele mai multe fiind doborâte de antiaeriana ucraineană în nordul, sudul și estul țării.
Ucraina stă momentan mai bine și pe front, unde forțele sale au lansat o contraofensivă fără precedent în ultimii ani și au câștigat 63 de kilometri pătrați de teritoriu în doar cinci zile. Potrivit analiștilor militari americani, avansul a fost favorizat de pierderea accesului armatei ruse la sistemul satelitar Starlink.
După negocierile trilaterale de pace de la Geneva aflăm că reprezentanții ruși și ucraineni au discutat ideea creării unei zone demilitarizate în regiunea Donețk, care să nu fie controlată nici de forțele armate rusești, nici de cele ucrainene. Totodată, a fost abordată și posibilitatea creării unei zone de liber schimb în cadrul posibilei zone demilitarizate, astfel încât propunerea să fie acceptabilă pentru ambele părți.
În orice caz, Volodimir Zelenski a reiterat că Ucraina nu va ceda teritoriu Rusiei și nici nu se va retrage din teritoriile pe care le controlează în prezent. Totodată, el a declarat că Ucraina combate cazurile de corupție, construind în același timp un sistem anticorupție.
Între timp, efectul sancțiunilor impuse Rusiei se resimte la Moscova, unde tot mai multe localuri se închid în timp ce rușii își restrâng cheltuielile. În acest context, Kremlinul îi face o ofertă tentantată lui Trump pentru a ridica sancțiunile.
Loviturile Ucrainei
- Belgorod, atacat cu rachete - Forțele ucrainene au lansat în timpul nopții rachete asupra orașului Belgorod, provocând pene de curent în anumite părți ale orașului, conform canalelor de Telegram și autorităților locale citate de Kyiv Independent. "Din păcate, a avut loc un alt atac masiv cu rachete asupra instalațiilor energetice din orașul Belgorod. Există pagube majore. Putem observa o pierdere parțială de electricitate și căldură, așa că investigăm în prezent", a declarat guvernatorul Veaceslav Gladkov. Orașul se află la doar 34 km de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia.
- Rafinărie în flăcări - Ministerul rus al Apărării a anunţat că a distrus 113 drone ucrainene în timpul nopţii. Unul dintre atacuri a vizat o rafinărie din apropiere de Velikié Luki, în regiunea Pskov (nord-vest), provocând "un incendiu într-un rezervor de petrol", a declarat guvernatorul Mikhal Vedernikov. Potrivit primelor informaţii, atacul nu a provocat răniri în rândul civililor sau personalului rafinăriei, a spus el.
Atacurile Rusiei
- Nici 40 de drone - Forțele ruse au lansat 37 de drone asupra Ucrainei, începând de miercuri seară. Unitățile ucrainene de apărare aeriană au doborât 29 de drone în nordul, sudul și estul țării. Lovituri de drone au fost înregistrate în patru locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei, citate de Ukrainska Pravda.
Situația pe front
- Contraofensivă fără precedent în ultimii 2 ani - De miercuri și până duminică, armata ucraineană a câștigat 63 km pătrați de teritoriu în fața armatei ruse, conform Institutului pentru studiul războiului (ISW). Mai exact, Ucraina a recucerit 91 km pătrați, dintre care 86 de kilometri pătrați într-o zonă situată la aproximativ 80 km est de orașul Zaporojie, unde trupele ruse au avansat mult din vara anului 2025. În paralel, armata rusă a cucerit 28 km pătrați în alte secțiuni ale frontului, ceea ce oferă Ucrainei un câștig teritorial net total de 63 km pătrați. Forțele Kievului nu au recucerit atât de mult teritoriu în atât de puțin timp după o contraofensivă din iunie 2023, notează AFP. În ianuarie, armata rusă a avansat 319 km pătrați. Potrivit ISW, contraatacurile ucrainene beneficiază probabil de blocarea accesului forțelor ruse la Starlink. Fără datele satelitare, trupele ruse au înregistrat pierderi importante de teren pe 12 și 15 februarie, Kievul recucerind aproximativ 30 km pătrați și, respectiv, 60 km pătrați în cele două zile.
Alte informații relevante
- Discuții la Geneva despre o zonă demilitarizată - Reprezentanții ruși și ucraineni au discutat la Geneva ideea creării unei zone demilitarizate în regiunea Donețk, care să nu fie controlată nici de forțele armate rusești, nici de cele ucrainene, potrivit unor surse citate de New York Times. S-a discutat și despre crearea unei zone de liber schimb în cadrul posibilei zone demilitarizate, astfel încât propunerea să fie acceptabilă pentru ambele părți. "Totuși, posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile", scrie NYT. Alte două surse au declarat că s-a discutat și despre crearea unei administrații civile care să guverneze regiunea după război. Acest organism ar putea include reprezentanți atât din Rusia, cât și din Ucraina, dar părțile sunt încă departe de un acord.
- Ucraina nu predă Donbasul - Volodimir Zelenski a reiterat miercuri că Ucraina nu va ceda teritoriu Rusiei și nici nu se va retrage din teritoriile pe care le controlează în prezent. "Mii, zeci de mii de ucraineni au fost uciși în această direcție, apărând această parte a Ucrainei", a declarat Zelenski într-un interviu acordat realizatorului radio-TV britanic Piers Morgan. "Trebuie să înțelegem că Donbasul face parte din independența noastră. Face parte din valorile noastre. Nu e vorba despre pământ. Nu e vorba doar despre teritorii. Este vorba despre oameni", a subliniat președintele ucrainean. El a menționat că Ucraina are nevoie de garanții solide de securitate pentru că "nimeni nu știe când se întoarce Putin".
- Zelenski mai vrea o rundă tot la Geneva - Pre;edintele ucrainean a declarat că se așteaptă ca negocierile cu Rusia să continue în Elveția. În condițiile în care războiul face ravagii în Europa, discuțiile trebuie să aibă loc acolo, a declarat el în interviul menționat. "Vreau doar să subliniez că următoarea întâlnire va avea loc tot în Elveția", a declarat Zelenski. Rusia nu a confirmat încă un loc sau o dată pentru următoarea rundă de negocieri.
- Kievul își face un sistem anticorupție - Zelenski a declarat în același interviu că Ucraina combate cazurile de corupție, construind în același timp un sistem anticorupție. "În primul rând, vreau să spun că încerc să fiu cât mai sincer posibil cu orice și cu toată lumea. Știu, desigur, că am făcut greșeli, ca orice persoană care încearcă să facă ceva în această viață. Și când toate ziarele și mass-media din Ucraina sau de oriunde vorbesc despre unele cazuri de corupție, acesta este răspunsul: luptăm împotriva ei. Și avem, avem astfel de cazuri, da, dar construim o infrastructură anticorupție mare."
- Kremlinul îl tentează cu afaceri pe Trump - Dacă Washingtonul ridică sancțiunile împotriva Rusiei, Statele Unite ar putea obține acces la proiecte comune cu Moscova în valoare de aproape 15 trilioane de dolari, a declarat miercuri negociatorul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev. „SUA vor ridica în cele din urmă sancțiunile, deoarece sancțiunile împotriva Rusiei costă afacerile americane peste 300 de miliarde de dolari. Portofoliul de potențiale proiecte SUA-Rusia este de peste 14 trilioane de dolari”, a spus Dmitriev. Remarcile sale vin după ce The Economist a scris că Moscova a propus Washingtonului proiecte în valoare de aproximativ 12 trilioane de dolari în schimbul ridicării sancțiunilor.
- Bate un vânt de criză la Moscova - Dobânzile majorate, taxele mai mari, creșterea prețurilor și un discount de 20 de dolari pe baril acordat la cumpărarea de petrol rusesc își pun amprenta, chiar și la Moscova, care a fost în mare parte izolată de cel mai grav impact al războiului. Restaurantele și cafenelele se închid în Rusia în cel mai rapid ritm de la începutul războiului din Ucraina, pe măsură ce consumul stagnează chiar și în capitală, transmite Reuters. Închiderile, vizibile pe străzile din capitală și până la Vladivostok, la 6.500 km est, sugerează o încetinire semnificativă a economiei Rusiei, care până acum s-a dovedit rezistentă în fața sancțiunilor occidentale. Analizele Băncii centrale a Rusiei arată că oamenii caută opțiuni mai ieftine: mese la fast-food sau supermarket în loc de restaurante, alimente la preț redus în supermarketuri, reparații de mașini în loc de achiziții noi și o piață imobiliară în scădere.
- Suedia trimite un sistem de apărare aeriană ultramodern - Suedia a anunțat un pachet de ajutor militar de 1,42 miliarde de dolari pentru Ucraina, axat pe consolidarea apărării aeriene. Acesta include un sistem de apărare aeriană de ultimă generație cu rază scurtă de acțiune. "Această capacitate de apărare aeriană este proiectată modular, cu sisteme de tunuri și rachete, interceptoare, sisteme de bruiaj, senzori activi și pasivi și sisteme de comandă și control", a anunțat ministerul suedez al Apărării. Deși denumirea sistemului nu a fost făcută publică, declarații recente din Suedia au menționat sistemele de apărare aeriană Tridon, dezvoltate de BAE Systems Bofors, menționează Kyiv Independent.
- NATO a început cel mai mare exercițiu din 2026 în Marea Baltică, fără SUA - Exercițiul militar Steadfast Dart 26 a început miercuri pe coasta Mării Baltice, în Schleswig-Holstein fără participare americană. Forțele de reacție rapidă ale NATO au debarcat pe terenul de antrenament Putlos, lângă insula Fehmarn din Germania. Manevrele se concentrează pe exersarea desfășurării rapide a trupelor din sudul Europei pe flancul estic. Exercițiul include 15 nave și aproximativ 2.600 de soldați. În total, participă aproximativ 10.000 de soldați, 1.500 de unități de echipament și 17 nave din 13 țări. Cele mai mari contingente au fost trimise de Turcia, Spania, Italia și Grecia. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, supraveghează manevrele. Forța de Reacție Aliată, cunoscută sub numele de "vârful de lance" al NATO, trebuie să fie pregătită să desfășoare până la 40.000 de soldați în termen de zece zile în caz de criză. Decizia de activare a acestora este luată de Consiliul Nord-Atlantic al NATO.
- CIA a știut că ucrainenii vor ataca Nord Stream - CIA a fost informată de planul Kievului de a ataca gazoductul rusesc Nord Stream din Marea Baltică, dar într-un final nu ar fi acordat niciun sprijin părții ucrainene, scrie Der Spiegel. Potrivit publicației germane, care citează surse ucrainene, primele contacte pe această temă au avut loc în primăvara anului 2022 la Kiev, în cadrul cărora partea ucraineană și-ar fi prezentat ideea și ar fi abordat diferite detalii tehnice ale operațiunii de sabotaj. "Le-au spus băieților noștri: e bine așa, totul e bine", a spus una dintre aceste surse, referindu-se la poziția americanilor. Însă la începutul verii poziția Washingtonului s-a schimbat brusc și, potrivit unor surse din cercurile de securitate ucrainene, CIA și-a retras sprijinul pentru aceste planuri și a refuzat să le finanțeze. Der Spiegel amintește că în iunie 2022 spionajul olandez a primit un pont despre aceste planuri și a avertizat Germania. SUA au cerut apoi biroului președinției ucrainene să renunțe complet la planurile respective, dar comandoul secret și-a continuat activitățile, reușind să găsească finanțare privată pentru o bună parte din cei 300.000 de dolari cât a costat operațiunea.