Președintele SUA, Donald Trump, găzduiește joi, la Washington, prima reuniune a nou-înființatului Consiliu pentru Pace – o structură pe care o prezintă drept pilonul central al planului său pentru Gaza și, pe termen mai lung, un posibil nou forum global pentru gestionarea conflictelor internaționale.
România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, care participă personal, însă doar cu statut de observator, fără drept de vot. Este unul dintre puținii lideri din Uniunea Europeană care au decis să fie prezenți la nivel înalt, în condițiile în care marile capitale europene au refuzat să adere formal la noua structură.
Spotmedia.ro vă va transmite, în format LIVE TEXT, principalele informații de la Consiliul pentru Pace de la Washington
5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Gazei
Potrivit Casei Albe, peste 20 de state participă la reuniunea inaugurală, iar țările membre s-au angajat să contribuie cu peste 5 miliarde de dolari pentru eforturile umanitare și de reconstrucție din Gaza. În paralel, administrația americană urmează să ofere detalii suplimentare despre așa-numita Forță Internațională de Stabilizare, care ar trebui să asigure ordinea în teritoriu în perioada de tranziție.
Planul în 20 de puncte prezentat anterior de Washington prevede un armistițiu etapizat, dezarmarea Hamas și instalarea unei administrații tehnocrate temporare. Reconstrucția Gazei este însă o misiune colosală: Națiunile Unite estimează costurile la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Trump va prezida prima parte a reuniunii, după care va pleca din capitală pentru o vizită internă. Pe platforma sa, liderul american a susținut că noul Consiliu ar putea deveni „cel mai important organism internațional din istorie”, subliniind „potențialul nelimitat” al inițiativei.
Ambiții globale și temeri privind rolul ONU
Deși Consiliul pentru Pace a fost creat în contextul planului pentru Gaza, Trump a sugerat ulterior că structura ar putea fi extinsă pentru a aborda și alte conflicte internaționale. Această perspectivă a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților occidentali, care se tem că noul organism ar putea concura sau chiar submina rolul tradițional al Organizația Națiunilor Unite.
Rezervele au fost amplificate și de invitațiile adresate unor lideri controversați, inclusiv celor vizați de mandate ale Curții Penale Internaționale. Până în prezent, doar premierul israelian a confirmat participarea.
Vaticanul a declinat invitația, iar oficiali ai Sfântului Scaun au subliniat că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în cadrul mecanismelor multilaterale consacrate.
Europa, între prudență și divizare
La nivel european, inițiativa a produs o evidentă fractură. Ursula von der Leyen a fost invitată, dar a decis să trimită un comisar european în calitate de observator, invocând existența unor „întrebări” legate de statutul și atribuțiile Consiliului.
Franța, Germania, Regatul Unit și Spania au refuzat să devină membri. În schimb, Ungaria și Bulgaria au aderat oficial, alături de Albania și Kosovo.
România a optat pentru o poziție intermediară: participare la nivel prezidențial, dar fără asumarea statutului de membru fondator. Prezența lui Nicușor Dan transmite un semnal de implicare, dar și de prudență, într-un context geopolitic sensibil.
Cine mai participă
Printre statele care s-au alăturat se numără mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită, Turcia, Qatar, Egipt, Iordania –, dar și țări din Asia Centrală și de Sud-Est, precum Kazahstan, Uzbekistan și Indonezia. India analizează invitația, în timp ce Noua Zeelandă a refuzat-o, solicitând clarificări suplimentare.
În total, aproximativ jumătate dintre țările invitate au acceptat să devină membri sau să participe ca observatori.
O miză care depășește Gaza
Dincolo de reconstrucția Gazei, reuniunea de la Washington este un test pentru noua arhitectură diplomatică propusă de administrația Trump. Pentru Casa Albă, este o demonstrație de leadership global. Pentru aliații occidentali, este o provocare: cât de departe sunt dispuși să meargă într-o formulă alternativă la sistemul multilateral consacrat?
Pentru România, participarea la nivel prezidențial, chiar și cu statut limitat, plasează Bucureștiul într-un dosar cu implicații majore pentru relația transatlantică și pentru echilibrul dintre SUA și Uniunea Europeană.