Studii anterioare au sugerat că între bacteriile intestinale și bolile neurogenerative ar exista o strânsă legătură, fapt ce nu fusese însă niciodată confirmat. Această ipoteză a fost validată de o cercetare recentă, realizată în Italia.
Potrivit autorilor studiului, descoperirile sunt dovezi „incontestabile” că microbiota intestinală joacă un rol semnificativ în apariția bolii Alzheimer.
În ultimii ani, așa-numita axă intestin-creier a făcut obiectul multor cercetări științifice și dezbateri, tot mai multe studii indicând faptul că bacteriile din intestinele noastre ar influența direct sistemul nervos central, arată IFL Science.
Citește și Legătura neașteptată dintre alcool și demență - Studiu
Au existat speculații conform cărora modul în care este alcătuit microbiomul unei persoane ar putea contribui la probabilitatea de a dezvolta Alzheimer.
În încercarea de a pune capăt acestei dezbateri, autorii noului studiu au recrutat 89 de voluntari cu vârste cuprinse între 65 și 85 de ani, dintre care unii erau sănătoși, în timp ce alții sufereau de declin cognitiv în diferite stadii.
Folosind tomografia cu emisie de pozitroni (PET), echipa a scanat creierul participanților pentru a observa semne de plăci amiloide, un indicator-cheie al bolii Alzheimer, recoltând și probe de sânge pentru a căuta metaboliții bacteriilor intestinale.
Rezultatele au indicat că voluntarii cu mai multe plăci amiloide în creier aveau și niveluri mai ridicate de lipopolizaharide în sânge.
Descoperite în membrana exterioară a anumitor bacterii, aceste molecule sunt cunoscute pentru faptul că stimulează formularea plăcilor amiloide, crescând în același timp inflamația din creier.
În mod similar, acizii grași cu lanț scurt, cum ar fi acetatul și valeratul, s-au dovedit a fi la niveluri crescute în sângele celor care suferă de Alzheimer. Ambele substanțe sunt eliberate de anumite bacterii intestinale și au fost asociate cu inflamația creierului.
Alți compuși despre care se știe că interferează cu celulele endoteliale și perturbă integritatea barierei hematoencefalice au fost prezenți în concentrații mai mari la persoanele cu niveluri ridicate de plăci amiloide, un indiciu că aceasta poate reprezenta o altă cale prin care microbiota intestinală influențează apariția și evoluția bolii.
În schimb, nivelurile mai scăzute de plăci amiloide au fost corelate cu concentrații mai mari de un acid gras cu lanț scurt numit butirat, despre care se știe că protejează neuronii prin reducerea inflamației din creier, după cum se arata într-un raport publicat de Journal of Alzheimer’s Disease.