Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, joi, că nu a luat încă o decizie cu privire la participarea la prima şedinţă a Consiliului pentru Pace, din 19 februarie, fiind încă discuţii cu partea americană.
”Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică, care este formatul discuției și eventualii observatori – care este rolul lor în această ședință? În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele, înaintea participării la reuniunea informală a Consiliului European care are loc în Belgia, la Castelul Alden-Biesen.
Surse politice citate de Agerpres afirmaseră anterior că România ar putea participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace doar dacă în acest format vor fi acceptate și state care nu au semnat Carta inițiativei.
Potrivit acelorași surse, autoritățile de la București amână, pentru moment, semnarea documentului de aderare la Consiliul pentru Pace, inițiat de președintele american Donald Trump.
Sursele citate au mai precizat că șeful statului pregătește o vizită în Polonia, în perioada următoare, în vederea consolidării relației bilaterale.
- Prima reacție a lui Nicușor Dan, după ce a primit invitația lui Trump de a participa la inaugurarea Consiliului pentru Pace
- Consiliul pentru Pace al lui Trump, la prima reuniune: Orban confirmă participarea, Italia și mai multe state UE refuză, România analizează
- Italia refuză „Consiliul pentru Pace” al lui Trump. Invocă un „obstacol constituțional insurmontabil”
Pe 8 februarie, președintele Nicușor Dan a anunțat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, care va avea loc la Washington, în 19 februarie, subliniind că decizia privind participarea României va fi luată după consultări cu partenerii americani.
„Așa cum am mai spus-o, România salută eforturile Administrației SUA de promovare a păcii”, a transmis atunci Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, după primirea invitației, România a inițiat discuții cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură prevederile Cartei Consiliului pentru Pace sunt compatibile cu angajamentele internaționale deja asumate.
„De la primirea invitației de a ne alătura Consiliului de Pace, luna trecută, România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român”, a explicat președintele.
Ce este „Consiliul pentru Pace”
Structura propusă de Trump a fost prezentată inițial ca un mecanism pentru administrarea unui armistițiu și a reconstrucției în Gaza, dar mandatul a fost extins ulterior la gestionarea conflictelor globale.
Potrivit proiectului de statut:
- Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului;
- statele membre ar avea mandate de trei ani;
- membrii permanenți ar trebui să plătească 1 miliard de dolari;
- conducerea ar avea puteri executive extinse, inclusiv drept de veto.
Casa Albă a prezentat structura ca fiind complementară mecanismelor existente, însă mai mulți diplomați și analiști avertizează că ar putea intra în competiție directă cu Organizația Națiunilor Unite.
Reuniunea din 19 februarie va fi primul test major pentru susținerea politică internațională a proiectului.