Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților.
”Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, anunță ICCJ într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.
Opinia exprimată de Înalta Curte este că dispozițiile trimise spre analiza instanței europene sunt susceptibile de a nu respecta principiile internaționale, care garantează proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime.
ÎCCJ susține că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
- pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
”Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii”, explică ICCJ.
Ședința CCR, amânată până la răspunsul CJUE?
Cererea instanței supreme vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe modificările privind pensiile speciale.
Iar surse citate de Antena 3 spun că judecătorii CCR ar putea amâna luarea unei decizii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților până când vor primi un răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Având în vedere solicitarea ÎCCJ, către CCR, de a sesiza CJUE, Curtea Constituțională nu poate lua o decizie pe pensiile magistraților până nu primește răspuns de la CJUE, precizează sursele.
Reforma ar putea fi astfel blocată timp de doi ani până când ar urma să fie obținut un răspuns de la CJUE, iar cei 231 de milioane de euro, bani din PNRR ar putea fi pierduți.
Ședința de miercuri, oricum incertă
Însă asupra ședinței de mâine planează oricum incertitudini, după ce judecătorul Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, blocând pronunțarea unei hotărâri.
Absența sa face imposibilă adoptarea unei decizii, deoarece, potrivit procedurilor Curții, toți magistrații care au participat la deliberările inițiale trebuie să fie prezenți pentru ca completul să poată decide.
Gheorghe Stan a participat la dezbaterile anterioare pe acest dosar, iar lipsa sa obligă Curtea să amâne pentru a cincea oară decizia privind pensiile speciale ale magistraților.
Aşadar, decizia, programată inițial pentru 11 februarie, ar putea fi cel puțin amânată până pe 24 februarie, când Stan va reveni din concediu, care a început luni, 9 februarie, pentru zece zile lucrătoare.
Surse judiciare citate de News.ro susţin însă că există posibilitatea ca judecătorul să-şi anuleze concediul pentru a participa la şedinţă, luând exemplul Siminei Tănăsescu, şefa CCR, care anul trecut a anunţat că şi-a anulat, în 29 decembrie, concediul programat până în 4 ianuarie, pentru a putea fi prezentă la şedinţa respectivă. Rămâne de văzut.
Istoria unor amânări repetate la CCR care ne costă scump
Judecătorii CCR au mai amânat decizia de patru ori, ultima dată pe 16 ianuarie.
Până acum, ședințele au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – care au contestat convocările în zile nelucrătoare și ritmul rapid al ședințelor.
De asemenea, s-a solicitat realizarea unui studiu de impact asupra proiectului Guvernului, însă președintele CCR, Simina Tănăsescu, a precizat că acest studiu nu este relevant.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație, este una dintre prioritățile Guvernului Bolojan. Executivul propune creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, față de 48 de ani în prezent, și plafonarea pensiilor la 70% din venitul net.
Amânările repetate ale CCR au avut deja consecințe: România riscă să piardă 231 milioane de euro din PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului legat de reforma pensiilor magistraților. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat: „Comisia Europeană ne-a spus că nu consideră îndeplinit jalonul, ne-a reafirmat formal acest lucru. Ne-a spus că termenul de 28 noiembrie era un termen final”.
- Bolojan a informat CCR că amânările pe pensiile magistraților pun în pericol banii din PNRR
- După scrisoarea trimisă la CCR, Lia Savonea îl acuză pe Bolojan de presiuni asupra justiției
Legea privind reforma pensiilor magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, după obținerea unui aviz negativ din partea CSM. Curtea Constituțională a amânat în repetate rânduri pronunțarea, ceea ce a făcut imposibilă intrarea în vigoare a legii de la 1 ianuarie 2026.
Acum, în lipsa unui judecător care a participat la dezbateri, Curtea nu poate adopta o decizie, iar ședința de miercuri se va solda cu o nouă amânare a soluționării dosarului.