Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, se delimitează public de poziția exprimată de secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. Predoiu susține că problema nu este existența platformelor online, ci modul în care acestea sunt folosite, iar interdicțiile totale nu rezolvă riscurile, ci le pot amplifica.
„Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital”, afirmă ministrul de Interne.
Predoiu: soluția este educația, nu interdicția
Cătălin Predoiu spune că, „de principiu”, nu este de acord cu interdicții generale, inclusiv în ceea ce privește accesul minorilor la conținut online, argumentând că o astfel de măsură este dificil de aplicat și nu atacă problema de fond.
Potrivit ministrului, platformele online pot avea și beneficii atunci când sunt utilizate responsabil – de la stimularea creativității la accesul rapid la informație –, iar multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului.
El avertizează că o interdicție totală ar putea genera frustrare și curiozitate excesivă, determinându-i pe copii să folosească rețelele sociale „pe ascuns”, fără protecție sau îndrumare, și atrage atenția că o astfel de măsură ar necesita mecanisme extinse de supraveghere și baze de date, cu riscuri pentru drepturile fundamentale și democrație.
„Libertatea fără educație este la fel de periculoasă”, subliniază Predoiu, care pledează pentru introducerea în curricula școlară a unor cursuri de educație socială și digitală, menite să îi ajute pe copii să recunoască dezinformarea, manipularea, discursul instigator la ură și comportamentele toxice din mediul online.
Arafat: România ar trebui să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale
De cealaltă parte, Raed Arafat crede că România ar trebui să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare, în special în contextul unor evenimente recente în care au fost implicați minori.
„Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, afirmă Arafat, care propune inițierea unui cadru legislativ clar pentru limitarea accesului copiilor sub 15–16 ani la rețelele sociale.
Secretarul de stat precizează însă că o asemenea măsură nu este suficientă de una singură și trebuie însoțită de un proces educațional amplu, atât pentru copii, cât și pentru părinți, indicând ca exemplu modelul Finlandei, unde educația digitală începe din primii ani de școală.
Poziție politică, nu administrativă
Cătălin Predoiu subliniază că declarațiile sale reprezintă un punct de vedere politic, formulat din perspectiva de avocat, senator și membru al unui partid care promovează libertatea și valori conservatoare, și nu o poziție administrativă a Ministerului Afacerilor Interne.
MAI, precizează ministrul, nu stabilește limite legale privind libertatea de exprimare sau accesul la informație, ci aplică legislația adoptată de Parlament.
Disputa are loc pe fondul unei dezbateri globale tot mai intense. Australia a devenit recent prima țară din lume care a interzis accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, în timp ce Franța a adoptat o lege care restricționează accesul copiilor sub 15 ani. Marea Britanie, Danemarca, Grecia și India analizează măsuri similare.